Concluzii după finală din perspectiva unui suporter Liverpool

Câteva concluzii la câteva zile după finala Champions League, din perspectiva unui suporter Liverpool.

Înainte de finală mulți se așteptau la un duel interesant între jocul ofensiv al lui Liverpool și cel eficient al lui Real. Șansele erau intr-adevar să vedem un meci spectaculos, cu multe goluri. Goluri au fost, dar, cu excepția reușitei fabuloase a lui Bale, spectacolul a cam lipsit. În plus, am avut ocazia să vedem și fața urâtă a fotbalului.
Mai jos 3 elemente care au definit finala de la Kiev și de care lumea își va aduce aminte peste ani.

Partea I: Bale

Să începem cu lucrurile pozitive: am avut ocazia să vedem unul dintre cele mai spectaculoase goluri din istoria finalelor Champions League.
Intrat în minutul 61, la scorul de 1-1, lui Bale i-au trebuit doar 5 atingeri de balon și 122 de secunde pentru a marca un gol care va rămâne în istorie:

Cu 2 goluri din doar 16 atingeri de balon, galezul intră în rândul jucătorilor care câștigă finale venind de pe banca: Kluivert în 1995, Ricken în 1997, Sheringham și Solskjaer în 1999.

Las imaginile să vorbească; executia merită merită revăzută din toate unghiurile:

Partea a II-a: Metoda Ramos

Sarcinile apărătorilor au fost tot timpul dificile, mai ales atunci când au în față adversari rapizi și tehnici. Tacticile mai bărbătești de genul ‘trece mingea dar nu trece omul’ nu își mai au locul decât poate în ligile inferioare. Apărătorii din ziua de azi știu să facă faulturi la limita regulamentului, pot recurge la tactici de intimidare precum sicanari verbale sau fizice (coate, ciupituri) sau, la nevoie, trageri de timp. Din păcate însă vedem din ce mai des o metodă murdară, care nu are nimic în comun cu ideea de fair play și pe care îndrăznesc să o numesc ‘Metoda Ramos‘: simulări pentru a forța un avertisment pentru adversar, lovirea adversarului fără minge departe de ochii arbitrului și, cel mai rău dintre toate, accidentarea voluntară a adversarului cu scopul de a-l scoate din joc. E probabil ușor de înțeles de ce am numit-o ‘Metoda Ramos’: spaniolul din apărarea Realului a perfecționat această metodă, adăugând o doză de cinism la tacticile ‘street-wise’ enumerate mai sus. Metoda nu este la îndemână oricui: spaniolul a perfecționat-o în La Liga unde deține recordul pentru cartonașe roșii și din păcate este tolerată de multe ori în meciurile din Champions League.

Să urmărim câteva clipuri din finalele din 2018 și 2017:
2018 Salah, minutul 27:

2018 Karius, minutul 49:

2017 Dani Alvez:

2017 Cuadrado:

Acum comentarii:
– Accidentarea lui Salah: pentru mine nu există nicio urmă de îndoială că Ramos a avut intenția de a-l accidenta pe Salah. Granted, nu avea cum să anticipeze rezultatul manevrei (incercarea contra lui Dani Alves nu i-a ieșit), dar intenția e acolo. Nimic de reproșat arbitrilor: Ramos și-a perfecționat metoda și a ajuns să comită asemenea mizerii cu o naturalețe extraordinară, greu de observat fără slow-motion și reluări din mai multe unghiuri.
– Lovirea lui Karius cu cotul în cap, fără minge: încă o dovadă a cinismului de care da dovadă spaniolul, dar și a inutilității arbitrilor din spatele porții.
– Simulări precum cea care a dus la eliminarea lui Cuadrado au ca scop doar cartonașe, nu sânge sau fracturi, dar reprezintă o parte esențială din metoda Ramos și completează portretul spaniolului.

Găsesc regretabil că asemenea jucător este căpitanul Realului și potențial model de urmat pentru cei care vin din urmă.

Dar aș vrea să subliniez un element foarte important. Nici Salah nici jucătorii lui Liverpool nu au protestat în timpul meciului și nu au comentat nimic în interviurile post-meci sau social media despre comportamentul lui Ramos. Klopp s-a limitat să declare că “it was, for me, kind of a harsh challenge; it’s like wrestling a little bit and it’s unlucky then that Mo fell on his shoulder“. UEFA nu a luat nicio măsură disciplinară, iar cei care semnează petiții online probabil că mai cred înca în Moș Crăciun. Așa că, vrând-nevrând, trebuie să acceptăm că asemenea comportament face parte din fotbalul modern, și, cel puțin până când arbitrajul video va deveni mainstream, metoda Ramos va rămâne o armă la dispoziția celor care știu să o folosească.

Partea a III-a: Karius not walking alone

Înainte de începutul finalei îmi doream să nu fie erori majore de arbitraj și greșeli individuale care să ducă la goluri. Din păcate nu fost să fie: Karius a încasat unul dintre cele mai bizare goluri din istoria recentă a Champions League, pentru ca pe final să tragă cortina peste finală la un șut pe care în condiții normale l-ar fi aparat și cu ochelari de soare și o ceașcă de cafea fierbinte în mâna.
Nu sunt prea multe de comentat aici, în afară poate de atitudinea unor suporteri Liverpool care au mers până la amenințări cu moartea la adresa germanului. Aceiași suporteri care probabil la începutul meciului cântau “You’ll never walk alone“. Social media este de multe ori un loc foarte deprimant și ostil, dar până la urmă vocile extreme nu reprezintă decât o minoritate.

https://twitter.com/Niraj_G16/status/1000755086128279552

Așa cum era normal, coechipierii și marea majoritate a suporterilor l-au încurajat:

Ce urmează pentru Karius? Fie împrumutul în afara Premier League, fie banca de rezerve pentru o lungă perioada de timp; pe scurt, ieșirea temporară din scenă. Germanul are nevoie de timp pentru a trece peste experiență de la Kiev, și personal îi țin pumnii strânși.

Cine va fi noul portar titular? Cel mai probabil un nou transfer. Liverpool are nevoie de un portar de elită; iar Alisson sau Oblak (aparitii dese in zvonurile actuale) ar fi alegeri excelente. Nu m-ar surprinde însă o altă varianta mai puțin cunoscută decât cei doi.

Concluzii

– A fost un meci bizar, cu mult ghinion pentru Liverpool: “A bizarre concatenation of freakish circumstance: a brilliant overhead kick, two hideous goalkeeping errors and an injury to the opposition’s best player.(Jonathan Wilson, The Guardian). Care credeți că erau șansele că toate cele 3 evenimentele să se întâmple în același meci?
– Apropo de lucruri bizare: este a două finală europeană pierdută de Klopp si Liverpool în fața unei echipe spaniole care anterior câștigase trofeul de două ori consecutiv
– Chiar dacă a primit 3 goluri, apărarea lui Liverpool a funcționat excelent. Da, știu că sună ca o perlă, dar găsiți un contra-argument. O mențiune specială pentru Lovren, care a făcut unul dintre cele mai bune meciuri ale carierei.
– Una dintre diferențele majore între cele două echipe a fost banca de rezerve: dacă la Real a intrat Bale, la Liverpool au intrat Lallana și Can. Ambii veneau după perioade lungi de accidentări, și din păcate nu au putut face diferența la mijlocul terenului.
– Ce urmează pentru Liverpool? Așa cum spuneam în retrospectiva de sezon, parcursul european a fost unul excelent. Meciuri precum Porto, City sau Roma vor rămâne mult timp în memoria fanilor. Înfrângerea din finală nu aduce deloc cu un sfârșit de drum pentru Liverpool. Paradoxal, sfârșitul de drum pare să fie pentru Real, care tocmai s-a despărțit de Zidane. Pentru cormorani sunt suficiente motive de optimism pentru viitor. Keita și Fabinho au semnat deja; vor urma vara asta încă 2-3 transferuri, dar cel mai important este că jocul echipei crește de la un sezon la altul.

We go again!

Liverpool – retrospectiva sezon 2017-2018

Înainte de finala de la Kiev, o retrospectivă rapidă la final de sezon de Premier League.

În Septembrie 2017 enumeram cele 5 motive pentru care Liverpool speră la un sezon mai bun decât precedentul. Antrenorul, jucătorii și managementul dădeau speranțe fanilor, dar puțini erau cei care s-ar fi așteptat la o clasare în top 4 și o finală Champions League.
Așteptările mele de atunci erau la top 4 cu 75-80 de puncte în PL și sferturi de finală CL. Dacă primul pronostic a fost aproape perfect, nu pot decât să mă bucur că al doilea nu mi-a ieșit.

În Januarie 2018 aveam câteva dorințe pentru Liverpool la mijloc de sezon. Să le luăm pe rând.

1. Mai puține goluri primite: ✅

Dorință indeplininită, conform liniei de clasament:
După 20 de etape:
4. Liverpool 20j 10-8-2 46-23 38p

Pentru ultimele 18 etape:
4. Liverpool 18j 11-4-3 38-15 37p

Total: ✅
4. Liverpool 38j 21-12-5 84-38 75p

Numărul de goluri primite a scăzut așadar de la 23 la 15, iar o mare parte din merit îi revine lui Van Dijk (interesant cum aproape nimeni nu mai vorbeste despre pretul transferului acum).
Și numărul de egaluri frustrante a scăzut, de la 6 (Burnley, Everton, Chelsea acasă, Watford, Newcastle, Arsenal deplasare) la 3 (Spurs, West Brom, Stoke – toate acasă).

2. Menținerea xG-ului pozitiv: ✅

În a două jumătate a sezonului au fost 3 meciuri cu xG negativ, și doar unul dintre ele a dus la înfrângere (penultima etapă, contra Chelsea). Per total însă, 5 meciuri cu xG negativ din 38 nu este deloc rău:

Anomaliile din graficul de mai sus sunt:
– etapa 24, înfrângerea de la Swansea (1-0), deși scorul xG a fost net favorabil: 2.2 la 0.5
– etapa 26, egalul cu Spurs, deși scorul xG a fost 1.29 la 2.54
– etapa 32, victoria de la Crystal Palace (2-1), singura dată când Liverpool a câștigat pe tabela dar a pierdut la xG (1.72 la 1.91 – mulțumiri lui Benteke).

În plus, clasamentul bazat pe xG arată în felul următor:

Sursa: https://understat.com/league/EPL/2017
(Singura explicație pentru poziția lui United și cum a reușit să obțină 18 puncte peste cele așteptate este, după părerea mea, De Gea).

3. Transferuri: ✅

În ianuarie, dorințele legate de transferuri erau:

– un portar de calitate în locul lui Mignolet
– păstrarea lui Coutinho măcar până în vară
– încă un apărător solid, care să devină partenerul lui Van Dijk pe termen lung
– un nou contract pentru Can

Niciuna dintre cele 4 nu s-a îndeplinit (plecarea lui Can este iminentă și va fi anunțată probabil după Kiev), dar dacă am învățat ceva din cele 3 sezoane cu Klopp este că germanul se pricepe mai bine la transferuri decât noi toți, cei de pe margine. Câteva motive pentru care evaluez această dorința că îndeplinită:
– Klopp a reușit să îmbunătățească jocul echipei după plecarea lui Coutinho
– prestațiile lui Van Dijk au arătat de ce Klopp a fost dispus să aștepte jumătate de sezon și să plătească £75m (Septembrie 2017: “Mulţi suporteri (inclusiv eu) nu au înţeles lipsa unui plan B pentru Van Dijk. Răspunsul este simplu: Klopp vede ceva în apărătorul olandez, şi pare dispus să aştepte cel puţin jumătate de sezon până îl va aduce. Între timp, lucrează cu ce are.”)
– un fundaș stânga adus pentru câteva milioane de la o echipa retrogradata este acum printre cei mai buni din Anglia
– Ox și Trent

4. Alte așteptări:

– mai multe minute pentru Woodburn și Sturridge: ❌ (X)
– lipsa accidentărilor: ❌ (X)
– primul gol pentru Solanke: ✅ (V)
– revenirea lui Mane și Lallana: ✅ (V)
– un parcurs cât mai lung în CL: ✅ (V)

Concluzii

Într-unul dintre comentariile de aici vorbeam despre așteptările realiste pentru suporterii Liverpool. Este greu să lupți pentru trofee interne în condițiile în care nu ești în ‘The Rich 4’, la fel cum nu te poți aștepta la un parcurs prea lung în Champions League în condițiile în care de câțiva ani încoace în semifinale se regăsesc mereu aceleași 4-5 echipe.

Adevărul este însă că, asa cum a promis, Klopp transformă din ce în ce mai mulți suporteri din doubters în believers. Finala CL ne face să visam, și indiferent de ce va intampla la Kiev, sezonul actual va rămâne unul excelent.


Sursa imagine: Getty Images (#)

******

În încheiere, câteva statistici legate de sezonul lui Liverpool în PL:
– pentru prima dată din 2009, Liverpool termină în top 4 două sezoane consecutive
– 17 clean sheets, cele mai multe de la sezonul 2009-2010 cu Rafa Benitez (12 sezonul trecut, 11 în urmă cu 2 sezoane)
– nicio înfrângere pe Anfield
– 32 goluri în PL pentru Mo Salah, nou record pentru Premier League. Spre comparație, WBA (31), Swansea (28) și Huddersfield (28) au marcat mai puține goluri
– ultima echipă care a terminat PL în top 4 și a ajuns în finala CL a fost United în 2011
– Liverpool s-a descurcat mai bine contra echipelor mici decât contra celor din top 6: 65/84 puncte contra Bottom 14 (locul 2), 10/30 puncte contra Top 6 (2.33 vs 1 punct pe meci)
– golaveraj contra bottom 10: +46 goluri; contra top 10: 0.
– 13 din cele 21 de victorii au fost la 3 sau mai multe goluri diferență
– cei 3 atancanti au marcat împreună 90 de goluri până acum (toate competitiile): Salah 44, Firmino 27, Mane 19
– după înfrângerea contra Spurs din etapa a 9-a (22 Octombrie), Liverpool a avut cea mai bună defensivă din campionat (doar 22 goluri primite în 29 meciuri, 0.75 goluri pe meci)
– Liverpool a reușit performanțele de mai sus cu cele mai mici cheltuieli din Top 6: “Liverpool have by far the lowest net spend out of any of the top six clubs since 2014, with £18 million. Spurs are 5th in that period with an overall net spend of £50 million, while Chelsea (£119 million) and Arsenal (£166 million) still linger well behind the two Manchester clubs, both of whom have a net spend of over £400 million in the same period.” (Joel Archie review)

Dorințe pentru Liverpool la mijloc de sezon

După 20 de meciuri de Premier League, Liverpool se află pe locul 4 cu
– 10 victorii, 8 egaluri, 2 înfrângeri
– 46 goluri marcate, 23 primite (raport 2:1)
– 38 de puncte (1.9 pe meci)
În FA Cup, Liverpool joacă vineri în runda a treia contra Everton.
În Liga Campionilor joacă optimi de finală contra FC Porto.

Așteptările pentru a doua parte a sezonului rămân cele de la începutul sezonului:

In Premier League mă aştept la 75-80 de puncte şi la unul din locurile 3-4. În Champions League, o aşteptare realistă ar fi sferturile de finală, caz în care cupele interne nu vor mai reprezenta o prioritate.

Singura notă legată de numărul de puncte este că acestea vor trebui să fie mai aproape de 80 decât de 75 pentru a fi siguri de o clasare în top 4.

În aceste condiții, care ar fi dorințele pentru a doua parte a sezonului?

1. Mai puține goluri primite

Dintre echipele din top 6, doar Arsenal a primit mai multe goluri. Pentru a fi siguri de o clasare în top 4, și numărul de goluri primite trebuie să fie în top 4. Van Dijk ar trebui să ajute, dar nu trebuie să ne așteptăm la minuni din partea lui, mai ales că o să poarte greutatea sumei de transfer o bună parte din retur.
Mai puține goluri primite ar trebui să însemne și mai puține egaluri frustrante (vezi Burnley, Everton, Chelsea acasă, Watford, Newcastle, Arsenal deplasare).

2. Menținerea xG-ului pozitiv

Așa cum spuneam într-un comentariu anterior, Liverpool a menținut un scor xG pozitiv în 18 din cele 20 de partide din tur. Singurele 2 meciuri în care nu a făcut-o au fost cele 2 înfrângeri cu City și Spurs:

Un scor xG pozitiv este un semn foarte bun: înseamnă că echipa își crează mai multe ocazii decât adversarul, și pe termen lung, xG pozitiv înseamnă mai multe victorii.

3. Transferuri

– un portar de calitate în locul lui Mignolet
– păstrarea lui Coutinho măcar până în vară
– încă un apărător solid, care să devină partenerul lui Van Dijk pe termen lung
– un nou contract pentru Can
– găsirea unei poziții pentru Keita

4. Lotul actual

In ordine aleatorie:
– mai multe minute pentru Woodburn și Sturridge
– primul gol pentru Solanke pare iminent, și sunt convins că următoarele după vor veni foarte rapid
– revenirea lui Mane: după ce înscrisese în fiecare din primele 3 meciuri din PL a mai marcat o singură dată, la Stoke. E adevărat că a mai marcat 3 goluri în CL și încă unul etapă trecută, dar Mane pare să fie într-un ușor declin din care sper să își revină cât mai rapid
– readucerea lui Lallana la forma din sezonul trecut
– lipsa accidentărilor

Legat de un trofeu, singurul cu șanse reale ar fi FA Cup, dar nu văd cum s-ar putea întâmpla. În cazul în care juniorii ar trece de runda a treia (Everton – 6 Jan) și a patra (27 Jan), Klopp ar trebui să jongleze foarte riscant cu selecția în Februarie și Martie:
4 Februarie – Tottenham acasă
14 Februarie – Porto deplasare (optimi CL)
17 Februarie – optimi FA Cup
****
6 Martie – Porto acasă (retur CL)
10 Martie – United deplasare
17 Martie – sferturi FA Cup

Așa că așteptările inițiale rămân în picioare: cupele interne sacrificate pentru o clasare în top 4 și un parcurs cât mai lung în CL.

Când fotbalul se intersectează cu știința

Amatorii de statistici

In perioada de dinainte de 1990, transmisiunile TV se opreau de regulă la finalul meciurilor, iar caseta tehnică a ziarelor de sport menționa doar scorul la pauză, la final și eventual marcatorii, dacă meciul era mai important. Însă la Coppa del Mondo 1990, la finalul meciurilor am început să vedem pe ecrane asta:

La finalul meciului România – Argentina, Cristian Țopescu încerca să înțeleagă și să explice telespectatorilor numerele de mai sus, dar, vădit încurcat concluziona ‘dar ce mai contează acum…’
Era printre primele încercări de a indica suporterilor cum a jucat echipa favorită, dincolo de scorul afișat pe ecran. Pentru amatorii de statistici se numărau cornere, faulturi, offside-uri, șuturi și respingeri, iar după o vreme au urmat raportul posesiei și șuturi pe/la poartă. Mai târziu au apărut alte elemente precum heat maps, posesie în jumătatea adversă sau număr de pase în interiorul careului de 16 metri. Toate acestea ofereau perspective noi asupra jocului, și în timp, au început să fie folosite în studiouri TV și redacții de ziare. Unii comentatori și redactori de sport deveneau încet-încet amatori de statistici.

Football analytics

Apoi lucrurile au devenit mai serioase. La începutul sezonului 2015-2016 de Premier League, în timpul meciului Newcastle – Arsenal, o imagine inedită lua prin surprindere și în același timp amuza Internetul pasionat de fotbal:
The graphics on Fifa 16 are something else
‘The graphics on Fifa 16 are something else’ 🙂
Persoana care urmarea meciul și în același timp folosea un controller de jocuri video era un angajat al unei companii de football analytics care colecta în direct date despre evenimentele din timpul meciului. În urma acestui proces minuțios suplimentat de înregistrările video, compania extragea informații utile despre desfășurarea partidei.
Football analytics exista deja de câțiva ani în lumea fotbalului profesionist, iar unele echipe din Premier League foloseau deja aceste informații în pregătirea meciurilor. Una dintre aceste echipe era Arsenal, iar Arsene Wenger declara cu doar 2 zile înainte de meciul de la Newcastle:

We analyse well after the game the number of chances and the number of expected goals we should score with the chances we create. At the moment we have a little deficit between the chances we create and the number of chances we score.”
https://www.arsenal.com/news/news-archive/20150827/

Arsene tocmai folosise în premieră noțiunea de expected goal, un indicator al calității ocaziilor create bazat pe date statistice. Acesta a fost ulterior popularizat și a devenit ‘mainstream’ în August 2017 când BBC Match Of The Day (MOTD – emisiunea fotbalistică cu istoria cea mai lungă din lume) a început să includă scorul xG în analiza de după fiecare meci al etapei:

Expected goals (xG)

Acest indicator asociază fiecărei ocazii de a marca un procentaj de reușită bazat pe date culese în sezoanele anterioare. BBC MOTD: “xG is essentially answering the question of whether a player should have scored from a certain opportunity.” Exemplu: dacă din analiza ultimelor câteva sezoane de Premier League reiese faptul că au fost convertite aproximativ 80% din penalty-uri, atunci xG-ul asociat unui penalty este 80% sau, mai simplu 0.8.
La finalul unei partide, se adună xG-urile asociate cu toate ocaziile obținându-se astfel un scor bazat pe xG. Acest scor poate conține numere zecimale, exemplu 2.01 la 1.70.

Pentru a asocia un xG cu toate tipurile de ocazii se ține cont de următorii factori:
– distanta de unde se trage la poarta
– unghiul sutului
– tipul sutului (cu piciorul, cu capul, etc)
– clear cut chance (ocazie de singur cu portarul, în care atacantul nu este jenat de niciun aparator)
– tipul de assist (cross, pasă în adâncime, pasă la întâlnire, etc)
– driblinguri (un apărător, mai mulți, portarul, etc)

Fiecare companie de football data analytics are propria metodologie de calcul a acestui indicator, bazată pe proprii factori și pe propriul eșantion de date. OptaSports – furnizorul de date pentru BBC MOTD – ia în calcul peste 300.000 de șuturi și ține cont de toți factorii de mai sus:

Sursa imagine: optasports.com

Modelul xG este caracterizat de două proprietăți esentiale:
1. are sens doar privit retrospectiv: nu oferă nicio prognoză legată de ocaziile viitoare.
2. se bazează pe date agregate, nu individuale. În exemplul cu xG=0.80 pentru un penalty, datele statistice se referă la suma penalty-urilor executate de toate echipele PL din ultimele câteva sezoane, nu doar la penalty-urile executate de echipa X sau de jucătorul Y.

Câteva exemple legate de xG

Sa revenim la analiza MOTD pentru Chelsea-Watford. Așa cum se vede din captura ecran MOTD, scorul bazat pe xG a fost 2.01 la 1.70 în favoarea lui Chelsea, în timp ce tabela de marcaj a arătat la final 4-2. Asta explică poate zâmbetul amar al antrenorului lui Watford, care simte că diferența de pe tabela a fost mai mare decât cea așteptată pe baza calității ocaziilor create. Punând scorul bazat pe xG într-un simulator statistic, concluzia este că Chelsea s-ar fi impus doar în 44% din cazuri, Watford în 27% iar în 29% din cazuri meciul s-ar fi terminat la egalitate.

Pentru a intege mai bine modelul xG, un punct de plecare foarte bun este articolul BBC care a introdus xG în urmă cu câteva luni (August 2017). Articolul conține și un quizz (pentru a înțelege mai bine procentajele de reușită) și un studiu de caz interesant – Juventus în sezonul 2015.

Dupa primele 10 etape, echipa marca mai puține goluri decât indica xG-ul. După etapa a 12-a, tendința s-a inversat și în final, Juventus a câștigat campionatul.

Parcursul lui Liverpool din sezonul curent este relativ similar. Cu excepția meciului de la Leicester (câștigat în pofida unui scor xG negativ) în restul meciurilor până în etapa a 10-a scorul xG a fost pozitiv. Egalurile cu Watford, Burnley, United și Newcastle au fost nemeritate conform modelului xG, dar după eșecul cu Tottenham scorurile xG au început să corespundă cu cele de pe tabela de marcaj.


Sursa xG: understat.com

Amatorii de statistică, probabilități și teoria jocurilor știu că atunci când arunci o monedă, șansele să cadă fața sau verso sunt întotdeauna 50%-50%, chiar dacă ești la a 10-a încercare și în primele 9 a căzut tot timpul fața (Gambler’s fallacy). Per total însă, după suficient de multe repetiții, cele două posibilități se vor egaliza. La fel și meciurile lui Liverpool: faptul că au obținut 4 egaluri în loc de 4 victorii nu oferă nicio garanție că următorul meci similar va fi automat câștigat. Însă scorul xG din acele meciuri spune că atâta timp cât nu se schimbă nimic în planul echipei (ex. sistem de joc, jucători cheie sau antrenor), după un număr suficient de mare de meciuri vor fi mai multe rezultate pozitive decât egaluri frustrante.

Recent BBC a publicat și o continuare a articolului care introducea xG. Concluziile legate de PL după primele 11 etape sunt:
– Pope (Burnley) are performanțele cele mai bune dintre toți portarii (a încasat doar 5 goluri în loc de 10.9 așteptate conform xG)
– Mignolet (Liverpool) are cel mai slab procentaj al intervențiilor (‘save rate’) – doar 54%
– Leicester stă mai bine decât o arată poziția în clasament: are cel mai mare xG relativ la numărul de șuturi (16.8 xG din 114 suturi)
– Tottenham are o apărare excelentă: conduce la capitolul ‘xG against’ (din 99 de șuturi încasate, xG against doar 6.91, actual goals against 7)
– Liverpool stă bine la numărul de șuturi încasate (doar 86), dar aceste șuturi au dus la cel mai pare procentaj de xG against (15%)
– Watford este echipa cea mai entertaining: are media de goluri așteptate pe meci mai ridicată – peste 3 (xG for și xG against numărate împreună).

Piramida DIKW

Modelul xG este interesant îndeosebi pentru comentatori și suporteri, dar nu aduce prea multă valoare pentru cluburi. Acestea au nevoie în primul rând de informații personalizate, nu agregate. Spre exemplu, Stoke nu va ține cont că xG-ul pentru un cross este sub 0.1 și va arunca nenumărate centrări către Crouch, la fel cum Coutinho va conținuă să tragă la poartă din afara careului de 16 metri știind că are un procentaj de reușită mai bun decât xG-ul implicit. În plus, dacă toți jucătorii ar ține cont de modelul xG atunci nu am mai vedea goluri precum cel marcat de Van la Parra in etapa 11:
van la parra

Este adevărat că atunci când modelul xG este la rândul lui agregat pe o perioada de timp mai lungă (că în cazul analizei BBC după etapa 11), se pot întrevedea soluții de tip ‘pansament’: Klopp trebuie să schimbe ceva în apărare, Leicester ar avea nevoie de un atacant de calitate iar Pope ar trebui poate convocat la naționala Angliei.

Dar cluburile de fotbal au nevoie de mai mult de atât. Au nevoie de date care să le ofere un avantaj competitiv și care pot da indicații legate de evenimente viitoare.

In teoria informației există piramida DIKW: Data, Information, Knowledge, Wisdom.
La bază se află datele, niște numere care luate în sine nu reprezintă nimic. Aceste date se transformă în informație atunci când sunt puse într-un anumit context. Mai sus în piramidă urmează nivelul cunoașterii: informația este procesată și combinată cu experiența anterioară. În fine, la ultimul nivel se află înțelepciunea (wisdom) – cea care folosește toate nivelurile anterioare pentru a facilita deciziile strategice.
Pana acum am explorat doar primele două niveluri ale piramidei: băiatul cu joystick culegea date, iar modelul xG transformă aceste date în informație.

Pentru a obține informații legate de evenimente viitoare (dincolo de soluțiile de tip ‘pansament’ furnizate de xG), cluburile trebuie să urce în piramida DIKW către ultimele 2 niveluri. Pentru asta au nevoie de o analiză personalizată a datelor, ceea ce în limbaj de specialitate se numește ‘football analytics’. Rory Campbell, fondatorul C&N Sporting Risk:

There is a big difference between data and analytics. Data are pieces of information – not necessarily numbers – about things that happened in the past. Analytics is using that information to help better predict the future. So if the data doesn’t have predictive utility, it’s useless. I don’t want to know happened in the past because it happened, I want to be better at predicting what is going to happen in the future.
The Independent

Football analytics și cluburile

In Marea Britanie există două mari companii care se ocupă cu ‘football analytics’: OptaSports și ProZone. Serviciile lor sunt folosite de marea majoritate a cluburilor din Premier League prin contracte individuale, însă cluburile mari își permit să aibă propriul departament pentru ‘football intelligence’. De notat este situația lui Arsenal care în 2012 a achiziționat StatDNA – o companie americană de sports analytics – după ce îi folosise serviciile în timpul sezonului 2011-2012.
In aceste condiții nu ar trebui să surprindă pe nimeni că:
– United are un departament dedicat pentru ‘Sport science’ cu posturi precum ‘Head of performance’ sau ‘Tactical analyst’
– City are angajați din mediul academic și analiști video dedicați
– Liverpool are în staff ‘Performance analyst’, ‘Scouting and recruitment analyst’ și ‘Technical performance director’. Acesta din urmă – Michael Edwards – a fost promovat în Noiembrie 2016 în postul de director sportiv:

Michael Edwards has been appointed as Liverpool Football Club’s sporting director. […] Edwards joined the club in November 2011, initially as head of analytics before he was subsequently promoted to director of technical performance and then, more recently, technical director.
liverpoolfc.com

Dar nu doar echipele bogate din PL folosesc o abordare științifică. Dimpotrivă, echipele mai mici sunt mai motivate să inoveze și recompensele sunt de multe ori spectaculoase. Spre exemplu, în 2009 Tony Bloom a devenit președintele Brighton and Hove Albion, echipa ce oscila până atunci între liga a 2-a și a 3-a în Anglia.
Jucator profesionist de poker și cu un trecut legat de pariuri, Bloom a dus echipa până în Premier League în 8 sezoane.

Very big better, Bloom has bought Brighton and Hove Albion, and if something works for you in one area you tend to apply those tendencies to another. From betting you become very good at using underlying profiles to predict performance, and that translates into knowing why teams are good or bad.
– Rory Campbell, C&N Sporting Risk

In fine, abordarea științifică nu este nouă și nici specifică Premier League. Unul dintre primii antrenori care au realizat potențialul folosirii computerelor în fotbal a fost Valeri Lobanovsky în anii ’70:

Valeri Lobanovsky, who earned a degree în thermal engineering, is credited with bringing science to the pitch.
He was among the first – if not the first – to realize the potential that lay with using computers in sport, for everything from tracking performance and conditions to simulating and modeling outcomes. This was at a time when the most advanced technology used by coaches around the world consisted of a whistle, a legal pad and a ballpoint pen. […] One can wonder what he might have achieved if he had had the modern technological, analytic and scientific tools he craved, rather than the rudimentary Soviet-era equipment
Greatest Managers, No. 8: Lobanovsky

Looking into the future

Revenind la ultimele 2 niveluri ale piramidei DIKW, este interesant de aflat care dintre informațiile furnizate de ‘big football data’ sunt analizate de către cluburi pentru a privi în viitor.
Inainte de a intra în câteva exemple, trebuie menționat că la aceste niveluri ale piramidei, în peisajul ‘football analytics’ apar și casele de pariuri, direct interesate în a anticipa evenimente ulterioare.

1. Scouting și anticiparea transferurilor reușite
Inainte de a face un transfer, departamentul de scouting al fiecărei echipe din PL analizează jucătorul din punct de vedere fizic, tehnic și tactic. Sunt monitorizați parametri individuali precum numărul de intercepții, distanța acoperită, precizia paselor sau numărul de ocazii create. La fel ca în Football Manager, acești parametri sunt căutați într-o baza de date: “Everton keep an eye on the ProScout7 database, which has profiles on almost 130,000 players in more than 130 countries.

Un exemplu interesant este cel al lui Salah: faptul că are o viteză apropiată de cea a sprinterilor a contribuit cu siguranță la aducerea lui la Liverpool unde Klopp apreciază jocul în viteză. “C&N Sporting Risk advised the successful transfer policy of Liverpool – Roberto Firmino, Sadio Mane, Mohamed Salah and Naby Keita – bear the marks of a data-driven approach.

2. Fitness – prevenirea accidentărilor
Benfica Lisabona nu stă așa de bine în Europa, dar pe plan intern a câștigat ultimele 4 ediții ale Primeira Liga. Mai important de atât, în ultimii 6 ani a vândut jucători în valoare de peste 300 milioane de euro. Toate astea se datorează în mare parte unui centru de juniori high-tech.

Until recently, the players went into the field and it was up to them,’ former Benfica and Portugal striker Nuno Gomes, now general manager of the Caixa Futebol Campus, told Wired. ‘Now, data is another tool to help us to improve the players and the team.’ […]
By using GPS tracking technology, experts can monitor players’ work rates on the training pitch. The trackers can follow player speed, distance covered, and average heart rate per game. This information can be used to predict injuries before they happen.
How Benfica uses technology and data science to be one of the world’s best football clubs

StatDNA face același lucru la Arsenal:

There are attempts to use the physical data the club gathers to help in injury prevention as well. The detail here is remarkable, too: gauging a player’s tiredness by measuring how long his foot is planted on the ground as he runs.
How Arsenal and Arsène Wenger Bought Into Analytics

3. FiveThirtyEight- Forecasts and Soccer Power Index (SPI)
fivethirtyeight.com este un website fondat de un statistician american (Nate Silver) care se ocupă cu analize și predicții pe teme politice, economice și sportive. Când vine vorba despre fotbal, folosește o metodologie proprie bazată în mare parte pe xG pentru a calcula și ajusta după fiecare etapă un index (SPI) asociat fiecărei echipe din campionatele puternice. Cu ajutorul acestui index, 538 prognozează periodic șansele fiecărei echipe din competițiile importante.

Sursa imagine: https://projects.fivethirtyeight.com/soccer-predictions/ – predicții valabile pe 10 Noiembrie 2017.

4. Penalty Shoot-Out
Un exemplu care demonstrează valoarea abordării ‘data-driven’ este legat de ordinea în care se execută loviturile de departajare.

Ignacio Palacios-Huerta, Professor of Game Theory at the London School of Economics, analysed the results of 212 penalty shoot-outs, taking in 2,106 penalties, and concluded that the team kicking first win 61% of shoot-outs; compared to 39% for the team kicking second.
http://www.soccernomics-agency.com/?p=612

Cu siguranță Prepeliță – căpitanul FCSB din August 2014 – nu cunoștea acest detaliu, așa că în timpul loviturilor de departajare contra Ludogorets, i-a lăsat pe bulgari să tragă primii, deși câștigase tragerea la sorți. Așa cum datele statistice sugerau, echipa bulgară s-a impus (chiar dacă în poartă a fost un jucător de câmp) și s-a calificat în grupele Champions League.

Mai nou acest avantaj a fost sesizat de către UEFA, și pentru o departajare cât mai echitabilă s-a trecut din acest an la sistemul ABBA (inspirat din tenis). A fost folosit pentru prima oară în istoria UEFA la turneul feminin U17 din Mai 2017 (unde echipa Germaniei a câștigat, că întotdeauna), iar în Anglia a fost introdus din acest sezon în League Cup (unde Manchester City a câștigat loviturile de departajare cu 4-1 contra Wolverhampton).

Concluzii

Fotbalul rămâne prin design un sport aleator.
Modelele statistice pot da indicații privitoare la cel mai probabil deznodământ al meciurilor, dar nu pot anticipa lebede negre precum Leicester, Grecia sau Portugalia.
Analizele asistate de tehnologie pot îmbunătăți performanțele unei echipe suficient cât să facă diferența dintre locul 17 și 18, dar nu pot ajuta o echipa din liga a doua să câștige peste noapte Champions League.
Analiza științifică ajută la înțelegerea unor pattern-uri: “It isn’t random what each team does from one game to the next. There are patterns. And the strength of mathematics is to change an activity into numbers and to spot patterns and predict things into the future.” Dar atunci când toate cluburile încep să folosească o abordare științifică, rezultatele tind să se egalizeze și avantajul competitiv devine mai puțin vizibil.

When Harry Redknapp was manager of Southampton, he turned to his analyst after a loss and said: “I’ll tell you what, next week, why don’t we get your computer to play against their computer and see who wins?”

5 motive pentru care Liverpool speră la un sezon mai bun decât precedentul

În urmă cu aproape 2 ani, Jurgen Klopp prelua Liverpool de la Brendan Rodgers. Găsea o echipa de mijlocul clasamentului, fără lider, vedete sau un stil de joc propriu. În locul lui Suarez şi Sterling veniseră Balotelli şi Benteke; Gerard plecase, iar suporterii găseau cu greu motive de a fi optimişti.
În acest moment, Liverpool este pe primele poziţii în Premier League, joacă în grupele CL, are 2-3 jucători excepţionali şi un stil de joc ofensiv. Echipa şi lotul sunt indiscutabil mai bune decât acum 2 ani, câţiva tineri promiţători vin din urmă, iar antrenorul şi conducerea lucrează în tandem pentru a readuce trofee pe Anfield. Toate acestea sunt motive pentru care suporterii sunt optimişti şi se aşteaptă la un sezon mai bun decât anteriorul.

Să le luăm pe rând.

1. Echipa de bază

Primul unsprezece este indiscutabil mai valoros decât cel din sezonul trecut. Câţiva jucători au crescut în mod vizibil (Can, Firmino, Mignolet), alţii au prins încredere (Lovren, Moreno) în timp ce tineri precum Trent sau Gomez dovedesc că sunt gata să preia ştafeta. În plus, Salah se dovedeşte a fi un transfer excelent, iar Mane, Henderson şi Matip confirmă evoluţiile bune din sezonul anterior. O echipa deja solidă, în care Coutinho şi Lallana nu au apucat încă să joace.

2. Lotul de jucători

Liverpool nu a pierdut niciun jucător important. L-a lăsat să plece pe Lucas (aflat pe final de carieră) şi a împrumutat câţiva jucători de perspectiva (cel mai important fiind Origi) pentru a avea posibilitatea să joace. Cel mai important, a reuşit să îl păstreze pe Coutinho, ceea ce părea greu de crezut la mijlocul lui August.
Transferurile realizate de Klopp în ultimii 2 ani sunt acum fie titulari indiscutabili (Matip, Mane, Salah), fie rezerve care pot intra oricând în primul 11 (Wijnaldum, Karius, Robertson). Câţiva jucători tineri vin din spate şi dovedesc că nu e absolut necesar să cumperi jucători de valoare de la alte echipe (mai multe în secţiunea următoare).
Media de vârstă a lotului (şi a echipei care a câştigat ultimul meci contra lui Arsenal) este 25 de ani. Vârstă aproape ideală pentru performanţă, în condiţiile în care doar 2 jucători sunt trecuţi de 30 de ani (Milner şi Klavan – ambii squad players).
Un aspect la fel de important este acela că lotul care termina sezonul trecut pe locul 4 are acum un an în plus de experienţă. Bineînţeles că asta nu oferă nicio garanţie relativă la performantele ulterioare, dar creşterea constantă a unor jucători de bază este greu de ignorat.
În fine, programul încărcat din Ianuarie nu va mai fi perturbat de African Cup of Nations. O veste bună pentru Mane şi Salah, iar din 2018 şi pentru Keita.

3. Tinerii

Cei mai tineri 5 jucători din lotul lui Liverpool sunt: Woodburn (17 ani), Trent (18), Solanke (19), Gomez (20), Grujic (21).
Woodburn a debutat sezonul trecut şi a devenit cel mai tânăr marcator din istoria clubului; revine din pauza internaţională cu gol decisiv şi assist pentru naţionala Ţării Galilor (se pare că i se pregăteşte un banner pe Anfield: ‘Some People Just Want To Sit Back and Watch The Woodburn’ 🙂 ). Trent a devenit deja titular pe banda dreaptă şi în condiţiile accidentării lui Clyne va rămâne acolo cel puţin prima jumătate a sezonului. Solanke a fost adus în urmă cu doar câteva luni de la Chelsea, dar a câştigat deja Cupa Mondială cu naţionala U20 a Angliei şi a impresionat în amicale, impunându-se în pecking order în faţa lui Origi. Gomez este deja la al treilea sezon la Liverpool şi faptul că poate juca atât pe flancuri cât şi în apărare îi asigura un loc în echipa. În fine, Grujic are în faţă un sezon important după precedentul marcat de accidentări.
Punând lucrurile în perspectiva, cei mai tineri 5 jucători ai lui Chelsea sunt: Musonda (20), Christensen (21), Kenedy (21), Bakayoko (23), Baba (23). Solanke (19) a fost vândut la Liverpool, iar Loftus-Cheek (21) e împrumutat la Palace. E adevărat că cele două echipe din Manchester stau ceva mai bine: Rashford (19), Martial (21), Jesus (20) şi Sane (21).
În concluzie, clubul investeşte timp şi răbdare în tineri, iar rezultatele încep să apară.

4. Jurgen Klopp

Carismaticul antrenor german pare să fie alegerea perfectă pentru Liverpool. Cu o filozofie bazată pe atac, Klopp construieşte cu răbdare o echipa capabilă să joace un fotbal cursiv şi rapid, bazat pe disciplină şi pressing. Are capacitatea de a transforma jucători, atât prin optimizarea poziţiei lor în teren (Firmino, Coutinho), cât şi prin reprofilarea lor (Can – din apărător în mijlocaş, Milner – din mijlocaş în fundaş stânga). Mulţi se aşteaptă la o creştere similară pentru noul venit Ox, ceea ce ar ridica semne de întrebare legate de capacitatea nefolosită a altor jucători de la Arsenal.
Aşa cum s-a văzut în perioada de transferuri, Klopp are capacitatea de a atrage jucători. Keita şi Van Dijk au făcut tot ce au putut pentru a facilita transferul la Liverpool, iar Ox a mers chiar mai departe, refuzând contracte cu 50% mai mari de la Arsenal şi Chelsea pentru a lucra cu Klopp.
Klopp dă încredere jucătorilor care fac greşeli dacă vede în ei un potenţial. Karius, Moreno şi Lovren au trecut prin perioade dificile sezonul trecut, dar au fost toţi 3 titulari în ultimul meci de Premier League. În schimb, germanul cere disciplină şi profesionalism. Aşa cum Sakho a aflat pe propria piele, nimeni nu este mai presus de deciziile antrenorului.
Jucătorii aduşi de Klopp se remarcă prin capacitate de efort, viteză şi disciplină. De altfel, Klopp este foarte selectiv când vine vorba de jucători noi. Mulţi suporteri (inclusiv eu) nu au înţeles lipsa unui plan B pentru Van Dijk. Răspunsul este simplu: Klopp vede ceva în apărătorul olandez, şi pare dispus să aştepte cel puţin jumătate de sezon până îl va aduce. Între timp, lucrează cu ce are.
Promovarea tinerilor la echipa mare, lucrul la imbunatarilea ritmului (pace) şi a solidităţii (physicality) echipei reprezintă alte progrese făcute în era Klopp.

https://twitter.com/Dean96_/status/900460004460900352

5. Conducerea

Fenway Sports Group a preluat Liverpool în 2010, pentru £300m – o suma care pare ridicol de mică în contextul sumelor de transfer actuale. De atunci pare să gestioneze în clubul în mod coerent şi sustenabil: a reconstruit noul stand, lucrează la transformarea completă a centrului de copii şi juniori (Kirkby Academy) şi lucrează în tandem cu conducerea tehnică. În ciuda celor care susţin altceva, ultima perioada de transferuri poate fi considerată un succes: a reuşit să păstreze unul dintre jucătorii cheie (Coutinho) şi a cumpărat aproape tot ce a vizat antrenorul:
– Salah este un exemplu al filosofiei lui Klopp de a cumpăra exact ce are nevoie
– Ox a câştigat admiraţia tuturor suporterilor prin decizia de a refuza oferte mai mari de la Arsenal şi Chelsea, iar faptul că a ignorat o oferta concretă de la Chelsea a fost o lovitură de imagine pentru Liverpool. În plus, a arătat că fluxul de jucători poate fi şi dinspre Londra spre Liverpool
– Keita reprezintă încă o afacere bună, în condiţiile în care Leipzig a adoptat aceeaşi atitudine ca si Liverpool în cazul Coutinho. Diferenţa este că în cazul lui Keita exista o clauză de reziliere. LFC a plătit un surplus peste aceasta (între 5 şi 10 milioane de lire), şi în felul asta a evitat o licitaţie care ar fi atins sume astronomice în 2018.
– Coutinho – tocmai a fost prezentat de Klopp ca o nouă achiziţie 🙂
În ciuda criticilor legate de transferul lui Van Dijk, situaţia este mai delicată decât pare. În cazul unei oferte oficiale către Southampton, Liverpool ar fi riscat o interdicţie a transferurilor din cauza unui precedent cu un junior de la Stoke. Aşa că decizia logică a fost de a mai aştepta cel puţin până în Ianuarie, în condiţiile în care jucătorul îşi doreşte să vină la Liverpool.

Aşteptări

Motivele de mai sus dau speranţe pentru un sezon mai bun decât cel anterior. Aşadar, în Premier League mă aştept la 75-80 de puncte şi la unul din locurile 3-4. În Champions League, o aşteptare realistă ar fi sferturile de finală, caz în care cupele interne nu vor mai reprezenta o prioritate.

PS – Încă puteţi trage concluziile înainte de meciul contra City 🙂


Imagine: goal.com