Să zicem (4): FK Željezničar Sarajevo – FK Zvijezda 09 Bijeljina 0-1

Să zicem că vă prinde un sfârșit de săptămână la Sarajevo și v-ați săturat de dealuri, bazar, străzi înguste, cimitire, ćevapi, moschee și pljeskavica. Plouă mărunt ca toamna, aveti chef de un meci și la televizor nu e decât un Barca-Real lipsit de interes fără cei doi protagoniști obișnuiți. Normal că luați drumul stadionului.

La ce vă puteți aștepta:

  • Un surprinzător imn al echipei gazdă. Stăteam liniștit în tribună, asteptând să intre pe teren arbitrul cu cele 2 echipe de la cabine. Când dintr-o dată la statia de amplificare cu sonor bun si la maxim începe un solo de chitară, care va fi repetat de 3 ori. Oamenii de langă mine scot fularele. Sunt cam 1500 de oameni din tribuna în care stau eu și toți se apucă să cânte. Mi se face pielea de găină. Am o slăbiciune (= I am a big sucker) pentru astfel de  imnuri și îmi dau pumni în cap că nu am știut dinainte ce mă așteaptă că m-aș fi pregătit cu versurile să pot tine și eu isonul cu suporterii locali. Am găsit pe YouTube o versiune a imnului la derby-ul cu rivali locali de la FK Sarajevo (păcat că nu se aude clar soloul de chitara, dar îl puteți asculta într-o înregistrare de studio, cam de la secunda 20).
  • Două tribune acoperite din cele patru. Foarte binevenite când ploaia vine în rafale și bate vântul. Umbrela nu ajută si organizatorii fac un gest frumos, permițând celor din tribunele neacoperite sa treacă in tribuna cu acoperiș.
  • Revanșa la susținere. Nu am putut contribui la imn, dar m-am descurcat de minune la incurajări de tipul:

Željo! Željo! Željo!

Željezničaaaar, Željezničaaaar, Željezničaaaar, la-la-la-lo-lo

  • Fani din nucleul dur pregătiți cu fumigene, focuri si petarde. Ajută la atmosferă că doar suntem în Balcani. Fani care stau tot meciul în ploaie și se distrează si ei cum îi duce capul mai bine.

  • Un jucător (atacantul central de la oaspeți în cazul de față) care cade lovit de o minge banală, trimisă fară forță. Se ține de umăr si pare grav. Probabi că i-a sărit umărul din loc și e foarte dureros. Intră doctorii, îl scot pe margine langă poartă, trag de el, îl leaga cu niște sârmă, trec vreo 5 minute. Si dintr-o dată omul revine miraculos la viață și sprintează spre banca de rezerve unde o rezervă se pregătea să îi ia locul. Ajunge la timp, dar surpriză: antrenorul îi face semn să ia loc pe banca, spre marea lui dezamăgire. O mișcare care se va dovedi inspirată la final.
  • Un nivel tehnic bun. Mă așteptam la oase trosnind si mingi sărind ca din perete, ținând seama de condiții. Nu a fost nici pe departe așa. Mai ales fundași au făcut un meci bun, reamarcându-se cu deosebire impecabilii fundași centrali ai oaspeților.

  • Ratări. Incercați sa vedeți dacă puteți ghici cum se termină această fază:


  • Dramă. Gazdele au controlat meciul și au creat 5-6 ocazii de gol. Erau la 5 puncte de lider (rivalii locali de la FK Sarajevo), care tocmai juca în deplasare. La pauză spectatorii s-au bucurat si au început să scandeze din senin. M-am uitat repede pe telefon si am vazut ca liderul pierduse. Răzbunarea soartei a venit în minutul 94, cand jucătorul intrat in locul celui cu umărul a adus victoria, la singurul contraatac al oaspeților. Saptămâna viitoare e derby-ul local – o bună ocazie de revanșă
  • La chestii comice. Nucleul dur al fanilor sare in teren la final. Doi oameni de ordine incearcă sa îi oprească pe cei vreo 200 de zurbagii. Fără succes. Dar nu ajung decat la linia  careului și apar vreo 20 de polițiști echipați corespunzător. Cei 200 se retrag strategic …

  • Multe panouri gigantice cu Pjanić si Džeko prin tot orașul. Oamenii ăștia au multe preferințe. Chiar la ieșirea din stadion aflăm că lui Džeko  îi place un anumit pateu.