Bătuţi cu 2-0 de Spurs acum două săptămâni, retrogradati matematic sâmbătă, impotenţi tot sezonul. Îşi închipuia cineva că Pompey are vreo şansă? Eu sigur nu, de vreme ce i-am luat pe Spurs la handicap.

A doua semifinală de FA Cup a demonstrat dincolo de orice îndoială că fotbalul are o karmă care striveşte orice statistică. Ăsta a fost felul în care fotbalul i-a spus lui ‘€™Arry: „What goes around, comes around mate!” Redknapp a frânt inimile „pompiotilor” de două ori în istoria recentă: în 2005 a plecat la rivalii de moarte din sud, Southampton, iar în 2008, când treabă începea să se imputa, s-a dus la Spurs unde e şi acum. Mulţi cred că ‘Arry e primul responsabil pentru intrarea lui Pompey în administraţie, prin lejeritatea cu care a rupt file de cec în goana după un trofeu. Odată ce creditorii au început să bată la uşă însă, ‘Arry a părăsit corbia. I-a luat cu el pe Krancjar, Crouch şi Defoe, toţi pe teren ieri.

În editorialul pe care îl scrie pentru Guardian, David James avertizase că Pompey n-are de gând să se predea fără luptă:

„Ne jucăm tot sezonul azi. A fost un an traumatizant şi asta ne motivează din plin. Unii văd acest meci că un cântec de lebădă, o joacă înainte să ne luăm adio de la Premier League. Dar pentru mine, e mai mult decât atât. E o şansa reală şi am de gând s-o apuc cu ambele mâini.”

Pompey s-a îndoit dar nu s-a rupt timp de 90 de minute sub presiunea londonezilor, scăpând cu un scor nul din timpul regulamentar. În prelungiri, Piquionne a profitat de trânta lui Michael Dawson pe acelaşi gazon jalnic de pe Wembley (al zecelea din 2007 încoace), finalizând o centrare din şase metri, după care Boateng a transformat un penalty scos de Dindane. Un meci câştigat cu inima de băieţii lui Grant în faţa unei echipe vădit superioare.

Israelianul a avut o misiune grea în a compune o echipă competitivă pe Wembley. Dindane nu mai jucase un meci oficial de mai bine de o lună. Apariţia să pe foaia de joc ar fi declanşat o clauză a împrumutului de la Lens care îi obliga pe englezi să plătească nişte bani care evident le lipseau. Negocierile cu francezii au fost crâncene. Boateng nu mai jucase de două luni, pe care şi le-a petrecut la o clinică de recuperare din Germania după ce fusese diagnosticat greşit. Ambii au fost decisivi ieri. Nadir Belhadj, dinamul de la mijloc, s-a accientat sâmbătă la ultimul şut dat la antrenament.Alţii au jucat pe poziţii complet străine: Hayden Mullins, închizător de profesie a jucat fundaş stânga; Aaron Mokoena, fostul mijlocaş defensiv de la Blackburn a jucat fundaş central.

Toţi aceştia vor fi vânduţi pe mărunţiş după 15 mai. Atunci Pompey se întoarce pe Wembley pentru a o întâlni pe Chelsea într-un meci demonstrativ, în ceea ce-i priveşte. Cabala contractelor obligă clubul să plătească bonusuri uriaşe jucătorilor, astfel că ei sunt nevoiţi să renunţe la orice pretenţie financiară dacă vor să joace. Ambiţii europene atunci? Nu, pentru că Pompey a decis să nu aplice pentru licenţă UEFA, considerând că şansele de a lua Cupa sunt prea mici pentru a fi luate în calcul. Pompey va juca pentru acel lucru care ţine în viaţă această competiţie de aproape 140 de ani: gloria. Gloria de a fi prima câştigatoare a Cupei Angliei care retrogradează în acelaşi sezon.

Update: Beeb-ul zice ca Pompey va depune un apel la federație care sa-i permită să joace in Europa League, anul viitor. Slabe șanse, englezii nu se joacă cu chestiile astea, dar ar fi extraordinar totuși. In altă ordine de idei, actele zic ca Pompey ar trebui sa-i plătească £4m lui Lens dacă vrea să-l folosească pe ivorianul Arouna Dindane in finală, dar speră că vor ajunge la o înțelegere.

Previous ArticleNext Article