Cronica etapei 12 din Premier League

• pentru prima dată în campionat AVB i-a titularizat pe Defoe și Adebayor împreună în atac, un sistem pe care-l testase în Europa cu Maribor. Spurs a început partida perfect, a deschis scorul după zece minute, a mai avut un gol anulat și un șut al lui Lennon care a trecut dureros de aproape de bară.

• apoi, ca un agent dublu infiltrat în vestiarul advers, Adebayor s-a lansat cu crampoanele pe glezna lui Cazorla, o intrare pe cât de periculoasă pe atât de inutilă. Spurs a rămas în zece după 20 de minute și, tot ce s-a întâmplat după acest punct, are cumva o importanță secundară. Iresponsabilitatea lui Adebayor i-a costat pe oaspeți meciul.

• deși a egalat repede prin lovitura de cap a lui Mertesacker, Arsenal n-a făcut diferența decât pe finalul primei reprize, când Tottenham a obosit urmărind mingea și a mai primit două goluri. Cu 3-1 la pauză și un om plus nici măcar Arsenal nu putea s-o lase pe Spurs să între înapoi în joc. Villas-Boaș a mutat curajos, scoțându-și fundașii laterali la pauză și trecând la un sistem cu trei apărători dar golul lui Bale n-a fost suficient.

• cu Walcott și Sagna acoperind flancul drept, cu Wilshere alături de Cazorla, și Giroud găsindu-și forma în cel mai potrivit moment, Arsenal începe să semene cu o echipă capabilă să termine între primele patru. Dar sezonul ăsta e atât de variabil, încât orice tipar e răsturnat de la o săptămână la alta.

[cleeng_content id=”896634892″ description=”Pentru a citi restul articolului, abonează-te cu doar 2 euro pe lună.” price=”0.29″ t=”article”]

• Manchester United pierde pe Carrow Road după o evoluție răsuflată care n-a mai fost mascată de încă o revenire. Ce e mai îngrijorător pentru United e că, o dată ce echipele mici au văzut crăpăturile din jocul lor, nu prea își mai știu locul. Norwich a arătat ca o echipă inimoasă, convinsă din primul minut că e în stare să ia toate punctele. Ruddy a apărat superb, Holt l-a ținut ocupat tot meciul pe Smalling, iar Garrido și Pilkington au combinat excelent în flancul stâng.

• United n-a avut nici vână și nici imaginație. Din patru meciuri câte au pierdut sezonul asta, Giggs a fost titular în trei dintre ele și s-ar putea să fie mai mult decât o coincidență. Galezul e un profesionist exemplar, dar mai ales când joacă alături de Carrick, mijlocul lui United duce lipsa de energie. Van Persie a fost tăcut pentru a doua săptămână la rând, împleticindu-și picioarele la ambele mingi care i-au venit pe dreptul.

• Di Matteo a odihnit jumătate de echipă înaintea meciului decisiv cu Juventus de marți iar West Brom a avut grijă să-l pedepsească. Chelsea trece prin cea mai grea perioadă de la venirea italianului, după o serie de patru meciuri fără victorie în campionat. Torres a fost încă o dată omul invizibil, lăsându-l pe Sturridge să irosească ocazie după ocazie

• WBA, care a urcat pe patru dacă vă vine să credeți, e cea mai directă echipă din Premier League. Se apără cu toată echipa așteptând contra-atacul, centrează rar, driblează și mai rar, dar îl caută frecvent pe Shane Long cu mingi lungi pe culoar. Irlandezul a fost cel mai bun de pe teren la doar o zi după moartea bunicii, în timp ce Odemwingie a impresionat prin travaliul defensiv, reușind șase alunecări din șase.

• te uiți la Queen’s Park Rangers și te întrebi cum poate o echipă cu nume atât de mari să joace un fotbal atât de mărunt. Bosingwa și restul găștii dau impresia că s-au cunoscut în autobuzul care i-a adus la stadion și că ar prefera să facă orice altceva decât să joace fotbal. E o atitudine complet opusă jovialității și ambiției cu care Nigel Adkins pare să-și fi molipsit jucătorii.

• răutacismul zilei de pe Guardian: Mark Hughes is a machine. You’d think occasionally he’d slip up with the odd draw but he keeps churning out those defeats.

https://twitter.com/OptaJoe/status/269834511154561024

• Liverpool bate confortabil pe Anfield după muuultă vreme. E tentant să spui că au devenit o one-man team ținând cont de forma lui Suarez din ultimele săptămâni, dar la fel de importantă e contribuția lui Jose Enrique care, de când a fost urcat pe post de extremă stânga, zici că vrea să-i ia locul lui Iniesta în națională. Kudos lui Rodgers pentru că a văzut în spaniol niște calități de care el însuși nu cred că era prea convins.

Echipa săptămânii: Ruddy – Clyne – Bassong – Agger – Garrido – Walcott – David Silva – Cazorla – Jose Enrique – Shane Long – Luis Suarez. [/cleeng_content]

*scuze pentru întârzierea cu care am postat dar n-am avut net în weekend și am fost nevoit sa improvizez. Vă las, mă duc să termin cocktailul Molotov pentru sediul RDS.

Sursa foto: wonker.