Un meci frumos, în care s-a jucat un fotbal de calitate, într-o atmosfera foarte plăcută pe un stadion aproape plin.

Cu ce am rămas

Am vazut de aproape jucatoare din elita fotbalului mondial feminin. Care au etalat un fotbal complet, cu o finețe tehnica excepțională si un registru tactic impresionant. Angajamentul a fost exemplar, daruirea pe aceeași măsură, sportivitatea, în ciuda mizei, a fost fără cusur. Iar cel mai plăcut aspect la un meci feminin este atitudinea: se joacă un fotbal fără simulări, folosirea excesiva a mâinilor si gesturi teatrale. Bărbații ar trebui să ia exemplu.

Toni și Lucy

In perspectiva Campionatului Mondial feminin care va incepe în 7 iunie le-am urmărit cu atenție pe cele două componente ale echipei Angliei (Lionesses): Toni Duggan si Lucy Bronze. Toni, vârf de atac la Barcelona, s-a zbătut foarte mult, dar nu prea a fost servită cu mingi utile de către linia de mijloc. A și ratat o ocazie bună în debutul partidei care, poate, i-a marcat evoluția ulterioară. Lucy a facut un meci foarte bun pe flancul drept al apărari lyoneze, participând mult la atac. A intrat frumos în combinații și și-a încununat evoluția cu o pasă de gol la golul patru reușind o centrare cu mult efect. Astept cu curiozitate si speranță evoluția Lionesses (Leoaicelor?), care sunt cotate printre favoritele la titlu.

Observații diverse

  • Scorul reflectă diferența de potență financiară între cele două echipe. Lyon are un buget cam de 7-8 ori mai mare și își permite sa adune cele mai bune jucătoare din lume în acest moment. Ca să vă faceți o idee despre proporție e ca diferența dintre Manchester City si Cardiff (din punct de vedere financiar).
  • Lyon a marcat rapid și în minutul 30 avea deja 4-0. Atunci mi-a trecut prin cap că un asemenea scor e foarte posibil și în finala Liverpool – Tottenham. M-au trecut niște fiori reci și mi-am zis ca trebuie să fiu pregătit. Lyon a dat impresia că poate marca și mai multe goluri, dar s-a mulțumit apoi să calmeze jocul în stil de echipă mare.
  • Golul marcat de Barcelona în final a fost meritat și a rasplătit o echipa generoasă, care a luptat până la capăt cu entuziasm. A fost și salutat pe măsură de suporterii blau-grana care i-au depășit numeric pe cei lyonezi. Bineînțeles, mulți dintre ei erau localnici și erau suporteri ai echipei masculine. Am văzut și auzit în tribună langă mine un nucleu de suportere din Barcelona care am înțeles că au cântat si scandat și prin oraș inainte si după meci. Frumos!
  • Am mai tăiat de pe lista de anglofili cu care mi-am propus să mă intâlnesc în persoană încă un nume: AndreiG. Am stat impreună in repriza 2 si am discutat de parcă ne știam de cand lumea. E intotdeauna plăcut sa te intâlnești cu oameni care știu să aprecieze fotbalul și atmosfera și cu care găsești puncte comune.
  • Un set de fotografii ca să vă faceți idee despre atmosfera

Previous ArticleNext Article