Unul din lucrurile care fac din Premier League un campionat special e că, pe o vreme când oamenii normali preferă să stea înfofoliţi în casă, în Anglia se joacă fotbal. Mult fotbal: 39 de meciuri în următoarele 12 zile mai exact. Pentru cine ţine cu Anglia la turneele finale aglomeraţia festivă de meciuri face mai mult rău decât bine, dar pentru anglofilii de campionat ca noi e un răsfăţ escapist:

Above all football offers not just a means of ritual exit from the bonds of celebration but also a chance to lose yourself in something larger. This is the deep soul of English football, that sense of communal escape from the horrors of the quotidian that is revived by the peculiar pressures of Christmas.

Etapa începe azi de la 14:45 cu Wigan – Arsenal. Mediocritatea acestui sezon se reflectă şi în faptul că Arsenal, care traversează cea mai dificilă perioadă a mandatului lui Wenger, are totuşi şansa să urce între primele patru dacă bate. Şi nu văd de ce n-ar bate, ţinând cont de accidentările din apărarea lui Wigan şi forma slabă din ultima vreme. De văzut şi dacă Theo îşi păstrează locul de vârf în primul XI.

Apoi de la 17:00 se joacă Man City – Reading, un meci aproape prea dezechilibrat ca să lase loc de ceva interesant. City are cotă 1.15 ceea ce vă spune tot ce trebuie să ştiţi despre şansele lui Reading, care vine pe Etihad după şase înfrângeri la rând.

De la 19:30 Liverpool, care nu joacă mare lucru acasă, o primeşte pe Fulham, care nu joacă mare lucru în deplasare. Liverpool are prima şansă, but then again la fel o avea şi cu Aston Villa. Trupa lui Rodgers are doar trei victorii în faţa Kopului în acest campionat, şi toate trei cu echipe de la coadă: Wigan, Reading şi Southampton. E drept că nici Fulham nu e de speriat după ce a devenit prima echipa bătută de QPR în acest sezon.

Swansea – Manchester United, duminică de la 15:30, mi se pare cel mai interesant meci al etapei, mai ales că îi pune faţă în faţă pe Michu şi Van Persie, golgeterii Premier League cu câte 12 bucăţi. Nici Chelsea – Aston Villa, care se joacă duminică de la 18:00, nu-i de lepădat. Chelsea vine după trei egaluri în campionat dar Gary Cahill şi Ramires revin după ce au bifat etapă de suspendare în Cupa Ligii. Dacă Weimann şi Benteke vor arăta aceeaşi poftă de joc că pe Anfield, might be a tricky one for Chelsea.

Dacă goana după cadouri nu vă lasă laţi, vă aştept gândurile, ranturile şi întrebările pe marginea acestei etape.

Sursa foto: rogiro.

Previous ArticleNext Article

This post has 12 Comments

12
  1. Incredibil de ce arbitraje beneficiaza Arsenal anul asta, ar fi interesant de facut o statistica cate puncte au facut din decizii uluitoare in favoarea lor. Ca si cum n-ar fi de ajuns, acum beneficiaza si de greva la metrou de Boxing day si vor avea o pauza scurta in timp ce altii joaca la interval de doua zile.

  2. Eu pina acum in stilul echipelor lui Mourinho n-am vazut decit un imens scrisnet (sintetizind imens si expresionist, cam ca in tipatul lui Munch)

  3. La Real problema e atmosfera din vestiar, e limpede ca Mourinho si Casillas nu se inghit, ramane de vazut cum se va termina toata tarasenia asta.

  4. Barca nu i-a batut. Eu vreau sa cred ca United e mai buna decat Barca, dar realitatea cred ca m-ar contrazice. (Bineinteles ca suntem mai buni decat Celta Vigo, but that’s not really the point, is it?)

  5. urmaream blogul de foarte mult timp dar doar acum am reusit sa ma abonez…felicitari pentru blog, e singurul pe care il urmaresc cu foarte mare placere

  6. As prefera ca la meciul cu noi CR7 si Xabi sa fie accidentati:)

    In privinta antrenorului, cred ca e prea putin important. Mai mult, cred ca pentru Mou UCL e locul unde, anul asta, mai are ceva de demonstrat. Cu Barca a demonstrat ce voia, in La Liga a demonstrat ce voia. Si cred ca stie ca e ultima lui sansa de a castiga UCL cu Real. De aceea e foarte periculos. Raspuns: cu oricare alt antrenor (cu exceptia lui Reghe, dar e putin probabil sa il lase Jiji sa plece, mai ales ca are, cu Ajax, de batut recordul stabilit in returul cu VfB:P).

  7. Probabil Mourinho va demonstra si ca Barcelona va lua titlul antrenata de secunzi…

  8. Toti marii antrenori demonstreaza, din cand in cand, ca pot pierde titluri. (SAF a demonstrat, anul trecut, ca un mediocru precum Mancini ii poate lua titlul chiar si pornind de la un -8). Ceea ce nu inseamna ca inceteaza sa mai fie mari antrenori. Ci doar ca nu poti castiga tot an de an.