Dacă n-aveți cu ce să vă umpleți pauza de masă, vă recomand un super-articol multimedia despre dus-întorsul dintre Messi și rădăcinile lui argentiniene:
In many ways, he is a man without a country.
“He is fully Argentine in Barcelona but not completely one in Buenos Aires, since he came to Spain as a child,” continued Lagunas, whose magazine Panenka devoted an entire issue to exploring Messi and Rosario, “and the contrast between his amazing games with Barça and the not-so-good with his national team also helps this strange vision of the Argentine people. Unlike Maradona, who shows an ultra-typical Argentine personality, Argentine people find it difficult to recognize themselves in this little, shy, introverted, silent boy.”
Când e în Argentina, Messi e înconjurat de unchi, mătuși, veri și prieteni din copilărie, care pun un fel de barieră între el și masa de oameni care vor ceva de la el: o conversație, un autograf, bani. O izolare care nu poate să fie prea plăcută, dar cum altfel să rămâi cu picioarele pe pământ?
Despre cât de greu e să rămâi sănătos la cap și la suflet când ești atât de faimos scrie și Brian Phillips, într-un articol despre generația de aur a englezilor:
The Golden Generation was maybe the purest experiment ever conducted in how thoroughly the mechanics of celebrity can fuck up the public lives of the people around whom they operate. Can you imagine how indulged John Terry must have been, by everyone he met, in the mid-2000s? How does your ego not run away with you, if you’re never told no? If you’re measuring your weekly paycheck in Bentleys while being called a hero everywhere you go?
Sursa foto: Flickr, Adam Jones, Ph.D. – Global Photo Archive.
abia acum am reusit sa il citesc. lung, foarte lung, dar fabulos. prin problema pusa, dar mai ales prin modul in care o pune