Comentarii recente:

Să zicem (4): FK Željezničar Sarajevo – FK Zvijezda 09 Bijeljina 0-1

Să zicem că vă prinde un sfârșit de săptămână la Sarajevo și v-ați săturat de dealuri, bazar, străzi înguste, cimitire, ćevapi, moschee și pljeskavica. Plouă mărunt ca toamna, aveti chef de un meci și la televizor nu e decât un Barca-Real lipsit de interes fără cei doi protagoniști obișnuiți. Normal că luați drumul stadionului.

La ce vă puteți aștepta:

  • Un surprinzător imn al echipei gazdă. Stăteam liniștit în tribună, asteptând să intre pe teren arbitrul cu cele 2 echipe de la cabine. Când dintr-o dată la statia de amplificare cu sonor bun si la maxim începe un solo de chitară, care va fi repetat de 3 ori. Oamenii de langă mine scot fularele. Sunt cam 1500 de oameni din tribuna în care stau eu și toți se apucă să cânte. Mi se face pielea de găină. Am o slăbiciune (= I am a big sucker) pentru astfel de  imnuri și îmi dau pumni în cap că nu am știut dinainte ce mă așteaptă că m-aș fi pregătit cu versurile să pot tine și eu isonul cu suporterii locali. Am găsit pe YouTube o versiune a imnului la derby-ul cu rivali locali de la FK Sarajevo (păcat că nu se aude clar soloul de chitara, dar îl puteți asculta într-o înregistrare de studio, cam de la secunda 20).
  • Două tribune acoperite din cele patru. Foarte binevenite când ploaia vine în rafale și bate vântul. Umbrela nu ajută si organizatorii fac un gest frumos, permițând celor din tribunele neacoperite sa treacă in tribuna cu acoperiș.
  • Revanșa la susținere. Nu am putut contribui la imn, dar m-am descurcat de minune la incurajări de tipul:

Željo! Željo! Željo!

Željezničaaaar, Željezničaaaar, Željezničaaaar, la-la-la-lo-lo

  • Fani din nucleul dur pregătiți cu fumigene, focuri si petarde. Ajută la atmosferă că doar suntem în Balcani. Fani care stau tot meciul în ploaie și se distrează si ei cum îi duce capul mai bine.

  • Un jucător (atacantul central de la oaspeți în cazul de față) care cade lovit de o minge banală, trimisă fară forță. Se ține de umăr si pare grav. Probabi că i-a sărit umărul din loc și e foarte dureros. Intră doctorii, îl scot pe margine langă poartă, trag de el, îl leaga cu niște sârmă, trec vreo 5 minute. Si dintr-o dată omul revine miraculos la viață și sprintează spre banca de rezerve unde o rezervă se pregătea să îi ia locul. Ajunge la timp, dar surpriză: antrenorul îi face semn să ia loc pe banca, spre marea lui dezamăgire. O mișcare care se va dovedi inspirată la final.
  • Un nivel tehnic bun. Mă așteptam la oase trosnind si mingi sărind ca din perete, ținând seama de condiții. Nu a fost nici pe departe așa. Mai ales fundași au făcut un meci bun, reamarcându-se cu deosebire impecabilii fundași centrali ai oaspeților.

  • Ratări. Incercați sa vedeți dacă puteți ghici cum se termină această fază:

  • Dramă. Gazdele au controlat meciul și au creat 5-6 ocazii de gol. Erau la 5 puncte de lider (rivalii locali de la FK Sarajevo), care tocmai juca în deplasare. La pauză spectatorii s-au bucurat si au început să scandeze din senin. M-am uitat repede pe telefon si am vazut ca liderul pierduse. Răzbunarea soartei a venit în minutul 94, cand jucătorul intrat in locul celui cu umărul a adus victoria, la singurul contraatac al oaspeților. Saptămâna viitoare e derby-ul local – o bună ocazie de revanșă
  • La chestii comice. Nucleul dur al fanilor sare in teren la final. Doi oameni de ordine incearcă sa îi oprească pe cei vreo 200 de zurbagii. Fără succes. Dar nu ajung decat la linia  careului și apar vreo 20 de polițiști echipați corespunzător. Cei 200 se retrag strategic …

  • Multe panouri gigantice cu Pjanić si Džeko prin tot orașul. Oamenii ăștia au multe preferințe. Chiar la ieșirea din stadion aflăm că lui Džeko  îi place un anumit pateu.

 

Note de pe Anfield

Note de pe Anfield, după meciul contra sârbilor de la Crvena Zvezda în grupa C din Champions League

Context: Liverpool venea după o perioadă mai ștearsă, în care au pierdut cu Chelsea și Napoli, au remizat in extremis cu Chelsea și City, și au câștigat o singură dată, greu, 1-0 la Huddersfield. În această perioadă, apărarea a fost punctul forte și a limitat pagubele. Cu excepția lui Keita și Henderson, Klopp avea în sfârșit la dispoziție opțiuni în toate compartimentele. Deși obținuse un egal cu Napoli în primul meci din grupă, Steaua Roșie părea lipsită de orice șansă. Iar cu o oră înainte de meci, când s-au afișat echipele de start, mulți se așteptau la un scor fluviu.
A fost până la urmă doar 4-0, în condițiile în care Liverpool a avut în total 8 situații clare de a marca (‘clear cut chances‘). Din păcate pentru fotbalul est-european, diferența de valoare a fost evidentă și, în actualul format CL, această diferență pare să se mărească de la un sezon la altul.

Punctual acum, impresii din timpul partidei:
– În lipsa lui Henderson și cu Milner pe bancă, Virgil a început primul său meci in postura de căpitan. Posibil să rămână: există o oarecare nemulțumire în rândul suporterilor vizavi de prestațiile lui Henderson. Întemeiate sau nu, devine clar că acesta va avea o concurență puternică pe post: Klopp are de ales între el, Fabinho, Keita, Wijnaldum sau Milner. Iar în aceste condiții, Virgil ar putea deveni căpitanul de drept al echipei.
– Fabinho și Shaqiri – nou-sosiți în vară au făcut cel mai bun meci al lor de până acum. Shaqiri se dovedește o investiție excelentă: predispoziția la efort îl face o alegere naturală pentru sistemul lui Klopp, în timp ce creativitatea este un element binevenit în condițiile absenței lui Ox. Fabinho a fost integrat mai lent, dar pare să ofere ceva ce Liverpool nu a mai avut demult: stabilitate în fața apărării. Îndrăznesc un pariu: cu scheletul Alisson, Van Dijk, Gomez și Fabinho, Liverpool nu va încasa mai mult de 15 goluri până la sfârșitul sezonului PL.
– A fost primul meci după 5-2 cu Roma în care Firmino, Salah și Mane au înscris cu totii în același meci. Programul următoarelor săptămâni pare accesibil, deci sunt șanse că atacul lui Liverpool să revină la forma din sezonul trecut
– Am văzut două penaltiuri indicate ușor de arbitru. Genul de penaltiuri care în Premier League s-ar da extrem de rar. Spre comparație, în PL Liverpool a primit un singur penalty pe Anfield în ultimele 18 luni (acum exact un an, contra Huddersfield). În CL Liverpool a primit deja 3 în două etape.
– 9 din cei 11 jucători care au început aseară au fost aduși de Klopp. Cele două excepții sunt Gomez și Trent, care au 21, respectiv 20 de ani. Abia acum putem spune că vedem ansamblul imaginat de Klopp: echipa și stilul de joc. Tranziția a durat trei sezoane, dar am evoluat de la Skrtel la Van Dijk și de la Balotelli la Salah.
– Grupa rămâne în continuare echilibrată, cu 3 echipe care se bat pe două locuri câștigătoare.

La final, câteva statistici:
– Salah a ajuns la 50 de goluri pentru Liverpool, în 65 de meciuri și 14 luni. Un record absolut pentru club; spre comparație, Torres a avut nevoie de 84 de meciuri, iar Suarez de 91
– Cu Van Dijk titular, Liverpool are 16 meciuri din 34 fără gol primit. Alisson – 7 din 12.
– Sturridge este într-o revenire de formă binevenită și are niște statistici uluitoare: are un gol sau un assist la fiecare 60 de minute. Este urmat la ceva distanță de Shaqiri – un assist la fiecare 115 minute.
– de la începutul sezonului trecut de CL, Liverpool a jucat 18 meciuri. A marcat de atunci 54 de goluri – o medie de 3 pe meci.
– Trent a debutat în echipa mare acum exact 2 ani. Între timp a adunat 55 de prezente, este titular de drept și a jucat deja o finală CL. Are încă 20 de ani

Atmosfera pe Anfield rămâne în continuare fantastică.

Lucruri pe care nu le știi cand te duci la Tottenham-Cardiff 1-0

Dacă locuiești relativ departe de Anglia și îți propui să vizionezi pe stadion un meci odată pe an sunt destule lucruri pe care nu le știi când îți faci planurile cu ceva timp înainte. Mai ales dacă vrei să fii atent cu sumele de bani de care vrei să te desparți.

Deci iată o listă cu lucruri pe care nu le poți anticipa:

  • Cum va fi vremea. Serios? E vorba de Anglia, totuși. Ploaie măruntă, vânt si frig mai ales cand zbori în dimineața meciului de la soare cu 24C la 6C.
  • Că Bebelak îți va băga o strâmbă: “vreau doar să va spun că e o zi perfectă pentru stat acasă și văzut meciuri”. Normal că mai sari un pic pe loc, faci niste gimnastică si bravezi cu “E o zi perfectă de vazut meciuri pe stadion”.
  • Cu 3 zile înainte Coys te anunță că adversarii “or sa pună autobaza și cu intrări la rupere în stilul britanic de ligă inferioară”. Nu s-a intâmplat. Cardiff au jucat ordonat, nu s-au cantonat in apărare și, în limita propriilor posibiltăți, au atacat creându-și câteva ocazii bune. Chiar îmi va părea rău la sfârșitului campionatului când vor retrograda pentru că încearcă să joace fotbal, cel puțin acum.
  • Că programarea din Liga Campionilor va aduce Barcelona pe Wembley cu 3 zile înainte. Intensitatea si risipa de energie din acel meci nu aveau cum să fie replicate când Tottenham joaca cu ultima clasată din PL
  • Că voi fi martor la câțiva metri de mine la o nouă ezităre a lui Lloris. Marcat de eroarea din primul minut la meciului cu Barcelona, la o lansare în adâncime a vrut să iasă, s-a răzgândit si s-a retras, apoi a ieșit târziu. Noroc că mingea saltată peste el a fost scoasă în extremis de Alderwereild de pe linia porții. Totuși că peste câteva minute Lloris a avut a ieșire salutară.
  • Că deschiderea rapidă de scor (în minutul 8) la partea opusă de stadion nu va fi urmată de o ploaie de goluri la partea la care ai tu bilet în plasat stragetic pe linia careului de 16m, locul cel mai bun să vezi goluri care nu vin
  • Că galeria oaspeților va domina vocal meciul. A fost de-a dreptul induioșător cum se bucurau la o deposedare, o centrare sau la cea mai mica fărâmă de posibil atac periculos al echipei pe care o susțin. Te face să îți propui sa vezi un meci la Cardiff cândva.
  • Că cel mai memorabil si încărcat emoțional moment al meciului va fi un fault urmat de un cartonaș roșu.

sursa foto EPA/PA

Un fault ca pe vremuri, nici urmă de intenție de a juca mingea, urmat urletul la unison al suporterilor Tottenham, Kane năvălind și luând agresorul în piept și strângându-l in brate, meleu etc. Apoi de răgetul de satisfacție când Mike Dean a scos roșul. Și o vagă ușurare când Kane a luat doar galben. Ulterior am rămas uimit câtor comentatori li s-a părut un fault de galben. A fost sub ochii mei și pe viu mi s-a părut brutal. Intr-o notă total discordantă cu meciul care a fost curat în rest.

  • Am vrut să văd neapărat stadionul nou, fiind dezamăgit de Wembley. Imi  și luasem adio. Dar iată-mă din nou pe Wembley. De data asta sigur nu mai revin. Penibilă situația cu darea în folosință a noii arene. Următorul meci la care voi merge va fi în 2020 să fiu sigur că meciul e pe stadionul nou.
  • Speram într-o avalanșă de goluri, mai ales că Tottenham juca cu o nou promovată care nu făcuse decât 2 puncte în 7 etape. M-am ales cu un 1-0 necăjit deși Cardiff a jucat în 10 oameni din minutul 58. Iar Spurs au blocat mingea la colțul terenului advers în ultimele minute să treacă timpul. Jenant.
  • Că ENIC va face o figura urâtă în goana după bani. Anticipând o cerere mai redusă de bilete la trei zile după meciul cu Barcelona, ținând seama de adversar, nu au pus în vânzare bilete pe inelul trei de la Wembley forțând suporterii să cumpere bilete mai scumpe la inelul 1. Eu eram foarte curios cum se vede de sus, fiindca mă lămurisem data trecută cum se vede de pe inelul 1.

Cu toate acestea m-am distrat bine către foarte bine. Iar pe la miezul nopții în drum spre casă starea de spirit mi-a fost ridicată de o pancartă.

Era scrisă pe un placaj vechi pus pe un gard improvizat, care îngrădea un teren viran. Cândva aici era o cladire moderna, care, surprinzător, a fost demolată acum 2 ani. Pe teren cresc acum niște buruieni vajnice. Oricâte chestii mai puțin plăcute ți se întâmplă, până la urmă important e să găsești lucrurile care te fac de acord cu mesajul:

Viața e frumoasa!