anglofil.ro

Știu că n-aveaţi cum să uitaţi când doar gunoaiele astea se derulează la tv şi în presă, dar hai să recapitulăm. Avem un fotbal în care:

• Patronul celui mai important club spune în timpul unui interviu: „Închide, mă, uşa aia, că aud oamenii oile la televizor!” Asta după ce plecase la pauză în timpul unui meci pe motiv că „mi-a făcut mama miel cu varză”.

• Antrenorul altui club important din România, deranjat de o întrebare la o conferinţă de presă, îi urează reporterului ca porcul său de Crăciun să aibă trichineloză.

• Antrenorul echipei de pe locul 2, care nu pierduse încă vreun meci, e demis pe motiv că „e tare în gură”.

• Arbitrii îşi primesc banii în plic, cum se mai întâmplă doar la meciurile de Sunday League în Anglia.

• „Mai bine trăiesc într-o cutie de carton, decât să mă întorc la Steaua”, declara cel mai bun manager pe care-l avem, cu un an înainte să se întoarcă la Steaua.

• Un club cu 99 de suporteri la un meci de campionat pe teren propriu, încă e considerat relevant.

• În doar 5 ani, o echipă promovează din divizia B, ia titlul, aproape iese din grupele Ligii Campionilor, după care retrogradează la loc (probabil).

Scandalosul a devenit cotidian în fotbalul românesc. Şi te întrebi, cum ar putea să iasă ceva bun din toate astea? Când sare-n ochi că doar discreţia, pasiunea şi profesionalismul conduc către succes în fotbal, noi căutăm constant bâlciul şi bişniţa. Dar când se trage linie, vrem totuşi să fim acolo: vrem la Europene, vrem în primăvara europeană. Nu e caraghios?

Ieri a fost anunţată lista scurtă pentru Balonul de Aur, care va fi unul dintre Xavi, Iniesta şi Messi. Forlan şi David Villa au avut şi ei un an excelent, dar cel mai nedreptăţit se poate considera Sneijder, care după ce a câştigat tot ce se poate câştiga cu Inter şi a ajuns în finala Campionatului Mondial, tot n-a prins lista scurtă.

Există argumente pentru fiecare dintre ei. M-am întrebat cui aş da eu premiul, dacă aş avea votul decisiv. Şi n-am avut un răspuns imediat. Aşa că am făcut un exerciţiu subiectiv de imaginaţie, notând prestaţia fiecăruia în campionat, în Liga Campionilor şi la Cupa Mondială, şi apoi adunând notele.

Xavi – 26

• Campionat – 9. Cel mai bun pasator din Primera sezonul trecut cu 14 pase decisive şi singurul jucător din lume care reuşeşte regulat peste 100 de pase pe meci. În recentul derby cu Real, a dat 114 pase complete din 117. Diabolic de precis.

• Liga Campionilor -€“ 7. „Cum pot să ne bată, dacă nu au mingea?” Cu toată încăpăţânarea catalanilor de a juca un fotbal pozitiv, a fost anul Interului în Europa.

• Mondial – 10. A creat 25 de ocazii de gol, cu 8 mai multe decât orice alt jucător în Africa de Sud.

Iniesta – 23

• Campionat -€“ 7. În nici un meci din 2010, procentajul paselor reuşite nu a căzut sub 80%.

• Liga Campionilor -€“ 7. Idem Xavi.

• Mondial -€“ 9. Gol decisiv în finala Cupei Mondiale, doesn’€™t get much better than that…
  

Messi – 26

• Campionat -€“ 10. El Pichichi în Spania, Gheata de Aur în Europa, 34 de goluri în 35 de meciuri, egalând sezonul de poveste făcut de poveste făcut de Ronaldo în ’96-’97. Sezonul ăsta are 15 goluri şi 6 assist-uri în 12 meciuri ceea ce e de-a dreptul ridicol.

• Liga Campionilor -€“ 9. Golgheterul Ligii Campionilor. Returul cu Arsenal va intra în istorie ca una din marile evoluţii individuale din istoria fotbalului.

• Mondial – 7. A făcut un Mondial bun, în orice caz cât de bun se poate face cu Maradona antrenor. A prins XI-le ideal în Africa de Sud, dar nu şi semifinalele.

Sneijder – 25

• Campionat – 7. Excepţional în acel 4-3 cu Siena, dar pare un oarecare de când a plecat Mourinho. Nota bene, în 2010 nu a marcat nici un gol în campionat altfel decât din fază fixă (corectează-mă dacă greşesc, Ionuţ).

• Liga Campionilor -€“ 9. Decisiv mai ales în dubla cu Chelsea, când a pasat decisiv pentru golurile lui Milito şi Eto’o. În finală, doar Milito a fost mai bun decât el.

• Mondial – 9. 5 goluri în Africa de Sud, de 4 ori omul meciului. Fără el, Olanda ar fi avut serioase probleme şi să iasă din grupe.

Ce ne spun cifrele astea? Întâi că Sneijder ar fi trebuit să îi ia locul lui Iniesta pe lista scurtă. Un gol în finala Mondialului cântăreşte greu, dar până la urmă, dacă Robben ciupea un pic mai mult mingea aia, Sneijder ar fi câştigat tot ce se putea câştiga sezonul trecut. Şi nu mai purtam discuţia asta.

Atunci de ce să nu ia Sneijder Balonul de Aur şi gata? Pentru că titlul se acordă pentru întregul an calendaristic, iar Sneijder n-a impresionat în a doua parte a anului.

Asta înseamnă fie Messi, fie Xavi, pe care ciorna tabelului de mai sus îi plasează la egalitate. Messi e un caz special -€“ n-a câştigat nici Liga şi nici Mondialul, nici măcar n-a jucat finala, dar e limpede pentru oricine nu priveşte fotbalul printr-o lentilă madrilenă că el e cel mai bun fotbalist din lume în momentul asta, in a class of his own. Chiar Xavi şi Iniesta au recunoscut-o de fiecare data când au fost întrebaţi.

Dar e o tuşă mai subtilă în prestigiul Balonului de Aur. El nu se acordă doar celui mai bun fotbalist dintr-un anume an calendaristic, ci mai ales acelui fotbalist care reuşeşte să definească o eră. Iar în 2010, nimeni nu face asta mai bine decât Xavi.

El e motivul pentru care puştii de pe maidanul din Bolintin-Vale ştiu ce înseamnă tiki-taka şi au învăţat să aprecieze o pasă inteligentă la fel de mult ca un gol. Clarviziunea şi acurateţea paselor lui au definit un stil de joc, care a adus Barçei şi Spaniei tot ce se putea câştiga în fotbal. Pentru asta, i-aş da lui Xavi Balonul de Aur.