United-City, prea devreme pentru concluzii?

Un derby venit prea devreme, care va conta, din punct de vedere psihologic, foarte puțin pentru clasamentul final. Asta dacă nu cumva una dintre echipe va câștiga la cel puțin 4 goluri diferență lucru foarte greu de crezut. Și doar echipa care va pierde la diferență mare va fi influențată decisiv. Deci să ne înarmăm pentru un meci prudent și să ne bucurăm cu atât mai mult dacă va fi altceva.
Dincole de fluviile care s-au scris despre rivalitatea Pep-Mou, pe care se pare că cei doi încearcă să o facă mai blândă, eu mă aștept mai mult la ceea ce a anticipat Jonathan Wilson în the Guardian:

“If both managers go in as they have until now, it will be United’s 4-2-3-1 against 4‑1‑4‑1, two shapes that match up straightforwardly for marking purposes: United have an extra holding midfielder who, while testing Pogba’s defensive discipline, can counter City’s additional creative midfielder. But that’s a big if: positions are not yet entrenched and, from a tactical point of view, the real excitement is that either coach is capable of making a significant change.”

 

 

 

TO WIN (A GRAND SLAM) OR NOT, aceasta-i întrebarea Simonei

Un articol scris de Ursano

Dacă nu știați deja, dintre cei 24 care au răspuns întrebării din chestionar, 14 au răspuns Da (printre care și subsemnatul) și 10 Nu. Care vor avea dreptate, timpul va hotărî. Până atunci însă, voi juca deopotrivă rolul „apărării” și cel al „acuzării”, încercând să expun principalele argumente pro și contra.

DA pentru că:

  1. Darren Cahill.

De ce ar fi antrenorul un motiv în sine?

Pentru că e antrenor de super top (Agassi și Hewitt, full time, Murray, Ivanovic parțial, colaborare nefinalizată cu Roger) și asta e relevant în orice sport, pentru că Simona îl respectă (ignorați ocazionalele răbufniri de la on court coaching, antrenorul are și rol de paratrăznet câteodată), îl acceptă și, pentru prima dată, pare să conștientizeze că nu poate ajunge unde vrea singură și pentru că e antrenorul ei. Vă veți întreba cum e ultimul un argument în sine? Pentru mine, faptul că Darren a aceptat să iasă din lunga pauză de la cariera de full time coach pentru Simona reprezintă o dovada că a văzut ceva la ea, că o crede în stare de a ajunge sus, cel mai sus. Nu pot să cred că a revenit ca să o ducă pe Simona cel mult pe locul 2, acolo unde ea fusese deja și fără el, sau în finala unui GS, țintă deja atinsă, de asemenea, înainte. Ochii aceia care au descoperit diamantul din Hewitt trebuie să fi văzut și în Simona ceva special, nu?

  1. Are jocul necesar pentru a bate pe oricine, poate mai puțin pe Serena.

În mod cert îl are și este din ce în ce mai clar că, în perioadele în care este sănătoasă poate domina circuitul (vezi seriile de rezultate bune din fiecare sezon: vara lui 2014 cu finala si semifinala de GS, primavara si vara/toamna lui 2015 – sezonul american, vara acestui an), fiind acum vulnerabilă doar în fața Serenei sau a unei alte jucătoare in forma vieții (cazul lui Kerber anul acesta). Ar mai fi Sharapova, singura jucătoare de top pe care nu a învins-o dar astfel facem trecerea la punctul 3.

  1. Deși a avut ghinionul ca perioada ei de ascensiune să se suprapună cu o perioadă prolifică a Serenei, poate însă profita de contextul actual din WTA.

Da, dacă urca în top când Serena a avut marile ei probleme de sănătate, ar fi avut șase mai mari de GS și numărul 1 (cum au profitat altele, gen Wozniacki), dar viitorul arată o schimbare de lider(i) în circuit: Serena simte efectele vârstei (poate va mai juca un an-doi, dar din ce în ce mai puține turnee și va deveni din ce în ce mai expusă la accidentări și uzură), Sharapova e suspendată pentru doi ani din cauza dopajului (în septembrie se judecă ultima șansă de a micșora sancțiunea) și pare greu de crezut că va mai reveni la nivelul dinainte chiar și când va reintra (dacă o va face), Azarenka va fi mămică si a luat o nouă pauză ale cărei efecte sunt greu de anticipat la acest moment. Dintre restul, eu nu văd decât 3-4 adversare în stare să îi pună probleme Simonei pe termen lung dacă își păstrează nivelul actual: Kerber, Muguruza, Keys, poate Bencic.

  1. Nu sunt de acord cu majoritatea „motivelor” care o împiedică să câștige un GS vehiculate în mediul public (neprofesionist) în ce o privește.

Astfel, nu pot fi de acord cu fragilitatea fizică: mai mult de ¾ din jucătorii de top din ambele circuite au avut mai multe accidentări (ca perioadă totală) decât ea în ultimii 3 ani de când a început ascensiunea. În primul și cel mai important rând, nu a avut NICIO accidentare gravă care să necesite mai mult de câteva săptămâni de repaus. Da, a avut mici probleme every now and then dar sunt normale într-un sport de mare uzură, fizică și psihică. Nu comparați tenisul cu sporturile de echipă nici ca și încărcătură constantă (acolo poți fi menajat într-un meci, chiar și când ești pe teren), nici ca diversitate de condiții (în fotbal foarte rar schimbi fusurile orare și condițiile atmosferice în mod semnificativ, iar în sporturile de sală schimbi cel mult fusurile dar nici acolo cu mult, excepție în SUA).

Este aproape absurd să pretinzi că nu e constantă: dacă nu ar fi așa, cum de nu a ieșit aproape deloc de 3 ani din top 5 (cred că a ajuns temporar pe 6 pentru câteva săptămâni la un moment dat) și a stat cel mai mult pe 2 sau 3 în acest timp? Mulți nu înțeleg modul de punctare în circuite și faptul că acesta premiază, mai mult decât orice, constanța. Singura mai constantă decât Simona în toată această perioadă e Serena, ok? Cea considerată de tot mai mulți GOAT (greatest of all times) … A nu se uita și că, sub 2 antrenori, Wim si Darren, dacă nu cumva și sub Victor Ioniță, a început să își schimbe anumite lovituri și chiar modul general de joc, incercând să devină mai agresivă și mai dominantă. Or, nu poți schimba ceva important în vreun sport și să ai rezultate, constante și pozitive, de la bun început.

Sunt opinii care spun că nu va câștiga un GS decât cu o aliniere maximă de circumstanțe (accidentări și/sau lipsă de formă adversare, tragere la sorți favorabilă, retragere Serena etc.). Așa e, dar e valabil pentru toți și, ca să înțelegeți mai bine, voi face o paralelă cu Liga Campionilor: da, dacă nu ești Serena, îți trebuie o înșiruire de circumstanțe să câștigi – să fii sănătoasă, să fii în formă bună, să nu ai un culoar prost, să eviți pe cât posibil adversarele cu match-up defavorabil (în tenis, match-up-ul e mai important decât valoarea în sine) și multe altele (să nu plouă excesiv, vezi RG 2016). Și în Ligă, poți fi Barca și toți să te vadă câștigători dar să nu prinzi nici semifinala. Și poți fi oricine, oricât de bun și să nu câștigi niciodată de două ori la rând. Cât despre Serena, unele circumstanțe îi sunt și ei aplicabile.

NU pentru că:

  1. Are încă o fragilitate psihică.

Principala ei problemă e că încă pare să nu fie convinsă că locul ei e sus sus. Într-un sport în care psihicul mi se pare de n ori mai important decât orice altceva, problema asta poate fi decisivă. Nu pot fi însă de acord că cedează sub presiune, mie mi se pare foarte puternică sub aspect mental dar nu are (încă) o atitudine suficient de dominantă, o încredere care să o scoată la liman și în fața celor mai cele, nu numai în fața jucătoarelor de pluton. Poate de vină este acea atitudine defensivă care a definit-o ani la rând: când e împinsă cu spatele la perete, are tendința să facă un pas sau doi înapoi și asta costă.

  1. Are dezavantajul că provine din România și dintr-o familie care, ca multe alte familii din tenis, pare să o încurce mai mult decât să o ajute.

De ce este acesta un dezavantaj? Din cauză că, pe de o parte, se crează multă presiune publică total nesănătoasă și nefondată care ajunge, într-un fel sau altul, la ea. Contează mult faptul că, atât la nivelul presei, cât și al omului de rând, toți au o părere clară și, de multe ori negativă, despre ce se întâmplă cu ea la un moment sau altul, fără ca această părere să fie fundamentată pe o înțelegere a tenisului. Mulți, prea mulți, vorbesc despre tenis deși nu au văzut decât o mână de meciuri în viața lor, poate pe vremea lui Năstase și Țiriac când sportul era cu totul altceva. Popularitatea Simonei a venit la pachet cu o publicitate enormă făcută tenisului în general dar cred că ei îi este, per ansamblu, defavorabilă (sub aspect strict psihologic, financiar vorbind, Simona se bucură din plin de notorietate). La această se adaugă binecunoscutul stil românesc de a adopta atitudini exagerate continuu, atât pozitive, cât și negative, ceea ce este în egală măsură dăunător Simonei.

Nici familia nu îmi pare ca reprezentând un factor pozitiv pentru ea. În ultimul timp însă, nu au mai apărut prin tribune, fapt îmbucurător (am citit un interviu din care reieșea că a fost decizia ei). Tenisul are o lungă istorie cu familiile ce au „contribuit” din plin la problemele jucătorilor.

Un mic preview pentru US Open

Două vorbe despre turneul ce începe astăzi, dar nu mai mult. Deja am scris cam mult  și, oricum, intrati pe Treizecizero dacă vreți ceva profesionist și amplu.

La băieți, lipsește Roger, Nole intră în turneu într-o stare ambiguă, fizică și psihică, Murray e pe val (colaborarea cu Lendl e aur curat pentru scoțian), Rafa nu are încă constanță jucând prea puțin de la RG încoace, del Potro poate fi mare surpriză, dar să vedem cum îi ține încheietura mâinii stângi, Cilic poate fi un factor dacă își regăsește mojo-ul de acum doi ani. Cred că dacă Nole nu e la maxim, Andy va lua trofeul. Pronostic: Andy invinge pe Nole în finală (semifinale: Andy/del Potro si Nole/Rafa).

La fete, tablou foarte dezechilibrat: primul sfert este infernal, le cuprinde pe Simona și Serena, dar nu numai, se așteaptă o luptă surdă pentru locul din semifinale. Al doilea sfert mi se pare cel mai slab, cu Aga și Venus ca favorite. Pe al treilea, par favorite Muguruza și Keys, iar în ultimul strălucește Kerber în fața Kvitovei și a Cibulkovei. Pronostic: Kerber învinge pe Simona (semifinale: Simona/Aga și Keys/Kerber).

Să nu râdeți prea mult de mine la sfârșit, de obicei o dau în bară la pronosticuri.

O mențiune despre traseul Simonei, unul crunt de dificil la prima vedere: rar se întâmplă ca toți favoriții să învingă, tot ce știi e care e următorul adversar. Step by step …

 

Avancronica sezonului lui Liverpool

18 Mai 2016: Liverpool pierde finala Europa League prăbuşindu-se în a doua repriză şi termină sezonul în genunchi, cu o singură victorie în ultimele 6 meciuri oficiale.

18 Iulie 2016: În plină perioadă de pregătire, la câteva luni de la înfrângerea de la Basel, finala pierdută e încă vie în mintea lui Klopp. Unul dintre motivele principale ale înfrângerii pare să fie oboseala acumulată de jucători la finalul unui sezon intens, în care Liverpool a fost implicată în 4 competiţii şi a jucat în total 63 de meciuri (52 sub Klopp):
It was long ago but it still feels bad. You have the moments when you still suffer a little bit. It was a hard night and a hard few days afterwards but it is in the past and like all games in the past if you can use them you should do. When you watch it again you see that something broke at half time. Different players had no weapons any more; they had no power and no confidence. You saw that.

18 August 2016: Klopp: I want a remarkable season – I want to look back next summer with a big smile on my face.

Sezonul 2016-2017 are într-adevăr toate şansele să fie unul remarcabil pentru Liverpool. Klopp intră în primul sezon în care s-a ocupat singur de pregătirea fizică, de amicale şi de transferuri. Lotul pare promiţător, iar aducerea unui preparator fizic cu experienţă indică interesul pe care Klopp îl acordă fitness-ului – un element cheie în jocul de tip high intensity pressing. În plus, spre deosebire de sezonul trecut, Liverpool se va concentra exclusiv pe Premier League şi va susţine meciurile de acasă în faţa mai multor spectatori.

Transferuri şi lot

Este primul an în care Klopp s-a ocupat de gestionarea lotului. A adus 6 jucători: Matip, Karius, Mane, Klavan, Manninger, Wijnaldum. Cel mai probabil nu va mai veni nimeni, Klopp declarând în câteva ocazii că este mulţumit cu lotul actual. La capitolul plecări, 11 jucători au fost vânduţi şi 6 împrumutaţi. Foarte posibil să mai fie plecări până la 31 august, cu probabilitatea cea mai mare la Benteke şi Balotelli.

Interesant de notat că sumele implicate au fost relativ mici pentru Premier League, cu 68 de milioane £ cheltuite şi 46 obţinute din transferuri. Cu o vânzare foarte probabilă a lui Benteke (evaluat de club la 30m£), Liverpool poate fi una dintre puţinele echipe din PL care termină sezonul estival de transferuri pe plus. Spre comparaţie, cele două cluburi din Manchester au împreună o balanţă negativă de 350m£.

Principalele semne de întrebare rămân la capitolele portari şi apărare. Văzut de mulţi ca rezervă în acest sezon, Mignolet rămâne titular în condiţiile în care Karius s-a accidentat chiar înainte de debutul campionatului. Manninger pare o soluţie de avarie solidă.

Apărarea pare să rămână şi în acest sezon un element fragil al angrenajului. Dacă centrul apărării pare ameliorat – cu Lovren, Klavan, Matip, Sakho şi Gomez concurând pentru 2 poziţii de titular – pe flancuri lucrurile par destul de fragile. Clyne şi Moreno nu sunt constanţi şi, aşa cum am văzut în prima etapă, sunt predispuşi la erori.

De la mijloc în sus lucrurile stau bine; singură dilema a lui Klopp fiind pe cine să lase pe banca.

Aşezarea standard pare să fie cea din prima etapă – 4-2-3-1 cu doi mijlocaşi defensivi şi trei jucători cu profil ofensiv în spatele unui fals 9. Aşa cum s-a întâmplat sezonul trecut, în funcţie şi de adversar Klopp poate transforma sistemul într-un 4-3-3 sau chiar 4-4-2. Calitatea lotului îi va permite să facă acest lucru.

Jucători despre care se discută mai puţin, dar care sunt de urmărit: Grujic, Gomez, Ojo (amândoi accidentaţi) şi Markovic (da, va fi păstrat).

Minusuri

1. Portarul: Sezonul trecut a fost cu siguranţă veriga slabă a angrenajului. Mignolet este jucătorul care a făcut cele mai multe erori defensive care au dus la goluri: 4 (sursă: Squawka). Aceste erori au dus la pierderea a 8 puncte (contra WBA, Sunderland, Norwich şi Newcastle, toate pe teren propriu). Interesant este că dacă aceste 8 puncte nu ar fi fost pierdute, Liverpool s-ar fi clasat pe locul 4 (68 de puncte) şi ar fi jucat în barajul Champions League în locul lui City. Nici Bogdan, rezerva lui Mignolet, nu a fost mai bun, gafând dezamăgitor în deplasarea la Watford.

Karius pare un înlocuitor potrivit pentru Mignolet. Cu acelaşi număr de jocuri sezonul trecut, germanul este superior la numărul şi procentajul loviturilor parate:

CjPSssNWkAAwVhy

2. Defensiva: se profilează deja câţiva jucători-problemă. Dacă incidentul cu Sakho (trimis acasă de Klopp în turneul de pregătire în SUA) poate fi mai uşor trecut cu vederea, prestaţiile ezitante ale lui Moreno stârnesc controverse. Unii îl apără, dar marea majoritate îl critică, considerându-l pe spaniol ‘blind-spot’-ul lui Klopp. Criticile vocale ale unor foşti jucători – Carragher a spus că la 4-1 cu Arsenal îşi dorea că LFC să mai înscrie pentru că îi era teamă cu Moreno pe teren – l-au făcut pe Klopp să îi ia apărarea înaintea celei de-a doua etape: Alberto played vs Arsenal for a reason. Is the world not happy with our left-back? Clyne, Milner and Klavan can all play left-back. I’m sorry people are not happy with Alberto Moreno.

Chiar dacă nu are legătură cu defensivă, la capitolul jucători-problema ar putea intra şi Sturridge. Două potenţiale probleme ar putea afecta relaţia acestuia cu Klopp: accidentările intermitente (care l-au ţinut pe bară o mare parte din sezonul trecut) şi pecking order-ul (în condiţiile în care Firmino, Origi sau Ings pot fi preferaţi de Klopp înaintea lui Sturridge).

3. Accidentările: ar avea un impact mai pronunţat în zona defensivă (portari / apărare / flancuri). Exemplu: accidentarea lui Karius lasă loc doar ezitantului Mignolet, iar accidentările lui Sakho, Gomez şi Matip lasă în centrul apărării doar opţiunile Klavan şi Lovren. O eventuală accidentare a lui Clyne sau Moreno ar duce la soluţii gen Milner sau Klavan evoluând pe o poziţie neobişnuită.

De la mijloc în sus existând suficienţi jucători de calitate pentru a suplini eventualele accidentări. Exemplul cel mai recent – accidentarea minoră a lui Mane crează oportunitati pentru Ings şi Markovic.

Momentan jucătorii afectaţi cel mai grav de accidentări sunt Karius, Gomez şi Sakho, cu Lucas şi Mane suferind accidentări uşoare şi Matip, Sturridge şi Milner ieşiţi proaspăt din infirmerie.

La mijlocul sezonului trecut Klopp a fost criticat pentru faptul că jocul intens pe care-l cere jucătorilor săi duce frecvent la accidentări ale acestora, cu Sturridge exemplul cel mai elocvent. Dar cu un presezon în care pregătirea a fost făcută adecvat şi fără meciuri în cupele europene, problema accidentărilor pare să fie diminuată.

4. Controlul la mijloc: Au existat zvonuri legate de aducerea lui Mahmoud Dahoud de la Borussia Munchengladbach, tipul de jucător care controlează mijlocul terenului. Zvonurile nu s-au concretizat şi rămâne de urmărit în ce măsură Henderson, Can sau Wijnaldum vor fi în măsură să facă asta.

La capitolul ‘potenţiale puncte negative’ ar intra:
– un nou conflict al suporterilor cu conducerea (remember minutul 71 din meciul de pe teren propriu cu Sunderland)
– ameninţarea că un alt sezon nereuşit ar duce la un exod al jucătorilor valoroşi (Coutinho, Can, Firmino)
– oboseala pe final de sezon în cazul unor jucători de baza (exemplu: Coutinho a marcat doar 3 goluri în ultimele 3 luni ale sezonului trecut şi a fost invizibil în finala de la Basel)

Plusuri

1. Valoarea lotului: Vânzările au fost controlate şi nici un jucător important nu a plecat. Dacă plecările unor jucători ca Toure, Skrtel, Ibe sau Allen erau previzibile şi oportune, Klopp a ales să păstreze jucători experimentaţi şi polivalenţi că Milner sau mai ales Lucas. Din acelaşi motiv, aş îndrăzni să prezic că şi Markovic va fi păstrat deşi există zvonuri intense că va fi vândut.

A rămas acelaşi nucleu, un lot care începe să se sudeze, jucători care cresc şi încep să lucreze bine împreună. În primul meci al sezonului au fost doar 3 noi titulari (Klavan, Mane, Wijnaldum). Klopp nu este genul de antrenor care să cumpere jucători de 100 milioane, ci preferă să scoată ce e mai bun din ce are la dispoziţie. Mai important, aşa cum a dovedit Leicester sezonul trecut, e mai important să ai o echipa decât individualităţi.

2. Lipsa competiţiilor europene: 15 din cele 63 de meciuri ale sezonului trecut au fost în Europa League. Lipsa acestora va însemna mai mult timp de odihnă, şi aşa cum arată statistică de mai jos, performanţe mai bune. Din cele 8 înfrângeri în Premier League din sezonul trecut:
5 – au venit când pauză între jocuri a fost de 3 zile
2 – după 4 zile
1 – după 7 zile
Cifrele de mai sus spun un singur lucru: Klopp vrea energie, pressing şi intensitate. Iar acestea vin mai uşor când jucătorii au o săptămână între meciuri.

În ceea ce priveşte celelalte competiţii, cel mai probabil Klopp va folosi League Cup pentru a vedea la lucru jucători că Ojo, Grujic, Steward, Brannagan, Markovic sau Ings. Ţinând cont de valoarea lotului ar trebui să ajungă lejer până în fazele superioare. FA Cup începe de-abia în ianuarie 2017, iar până atunci se vor cunoaşte şansele la Premier League. În consecinţă, atenţia acordată cupei va fi invers proporţională cu poziţia în clasament la începutul anului.

3. Pregătirea de vară: Klopp s-a ocupat de pregătirea din pre-sezon şi a angajat un nou preparator fizic, Andreas Kornmayer, care şi-a petrecut ultimii 6 ani la Bayern Munchen. Klopp vorbeste despre el la superlativ: Don’t forget, the 2013 treble-winning team of Bayern was unbelievably strong and they had all their players fit until the end.

4. Noul stand: Liverpool joacă primele 3 jocuri din acest sezon în deplasare. Pe 10 septembrie va debuta pe teren propriu împotriva campionilor Leicester şi va inaugura noul main stand:
thumb_25714_default_news_size_5
Imagine: liverpoolfc.com

Capacitatea stadionului a crescut cu 8.500, ajungând la 54.000 de locuri. Un detaliu important care va contribui la atmosfera specifică pe Anfield.

Prognoze

Sondajul de pe anglofil.ro din timpul Euro 2016 indică pentru Liverpool o clasare probabilă pe locurile 5-6, cu 68% din voturi:
lfc-anglofil-forecast 800
La debutul sezonului casele de pariuri nu o dădeau pe Liverpool favorită la top 4, plasând-o imediat dupa City, United, Chelsea şi Arsenal. Victoria din prima etapă împotriva lui Arsenal i-a facut însă pe majoritatea bookmaker-ilor să facă rocada între Liverpool şi Arsenal.
oddschecker 800

Indiferent de prognoze însă, un lucru pare cert: Liverpool o să fie o echipă de urmărit, care are toate ingredientele pentru a produce meciuri spectaculoase. Câteva argumente:
– este echipa care a reuşit să marcheze 4 goluri în faţa unor echipe ca Dortmund, City, Barcelona sau Arsenal.
– deja înaintea primei etape se afla pe primul loc la numărul de goluri marcate in 2016 (sursa whoscored.com):
goal-scored-2016-800
– jocul practicat de echipele lui Klopp este prin definiţie plăcut, iar antrenorul german pare să ducă mai departe mentalitatea germană de a accelera chiar şi când conduci confortabil (remember 7-1). Aşa cum am văzut contra lui Arsenal, se forţează şi la 3-1.

So, we go again. And it’s going to be fun to watch!

Concurs Pronosticuri Premier League Etapa 1

După succesul de care s-a bucurat prima ediție a concursului bazat pe Euro 2016, iată o nouă ediție bazată pe PL.
Și de data această vom folosi Google Forms pentru a aduna răspunsurile voaste. Sunteți invitați să răspundeți folosind acest link.
Continuăm cu același format: 4 etape, doar 3 vor conta pentru rezultatul final, eliminându-se cel mai mic scor.
Etapele următoare ale concursului vor apărea după etapele 9, 19 și 29 din Premiership. Unele întrebări se vor repeta și va fi interesant de urmărit cum se schimba pronosticurile.

Data limita de participare: sambata pana la ora primului meci al sezonului. Intarziatii vor fi penalizati cu un procent din punctajul total (15% pe etapa de campionat).

Premiile vor fi anuntate ulterior.
Voi publică o variantă beta de punctaj la comentarii, urmând să o modific în funcție de feedback-ul vostru.
Că de obicei avem un mic sondaj de trei întrebări la final. Autorul lor este ama. Chiar dacă nu intenționați să participați la concurs, merită să citiți cele 3 întrebări, care sunt de-a dreptul mici eseuri în sine!

Jamie Vardy Leicester City shirt

Nu ma intrebati cum si de ce am ajuns sa citesc un un articol despre moda din The Guardian. Uite pentru asa ceva:

“And yet, when I looked around at the fellow Brits on the beach, it was very clear that there was only one essential fashion item this summer and it was definitely not featured in Vogue: Jamie Vardy Leicester City shirts.

On my (morning) flight were five young men in various states of inebriation (mainly the “about to hurl” state), all proudly wearing their Vardy shirts. They were audibly not from Leicester and so someone finally braved the threat of vomit in the face and asked why the Vardy love.

“We just like him,” one of the lads replied. “It was cool how Leicester City beat the usual big teams, you know?”

At the beach, the trend continued, with – at a rough estimate – one in four English male tourists sporting a Vardy shirt. Honestly, those Vardy shirts could support the entire English economy, and, by God, the English economy needs some supporting. Paging Philip Hammond!

I get why the narrative of the plucky underdog appeals to people, and it particularly appeals to Brits, because we tend to see ourselves as the underdogs, even while the rest of the world sees us as anachronistic snobs who once tried to colonise the world. That is why political movements that claim to represent the underdog appeal to Brits at the moment, but where has that got us? It got us Brexit, which brought us full circle but worse, with a remainer in charge, a narcissistic clown as foreign secretary and the whole world annoyed with us. Yay for the underdogs!

Can I blame Jamie Vardy for this? I cannot. But I will say this: Britain, you think you are championing the small fry, the little guy, the nerd at the end of the movie who ends up getting the girl. But the rest of the world sees you as some utter moron in a Vardy shirt hurling your guts out at 11am on a flight to Spain. Food for thought, eh?”