Când fotbalul se intersectează cu știința

Amatorii de statistici

In perioada de dinainte de 1990, transmisiunile TV se opreau de regulă la finalul meciurilor, iar caseta tehnică a ziarelor de sport menționa doar scorul la pauză, la final și eventual marcatorii, dacă meciul era mai important. Însă la Coppa del Mondo 1990, la finalul meciurilor am început să vedem pe ecrane asta:

La finalul meciului România – Argentina, Cristian Țopescu încerca să înțeleagă și să explice telespectatorilor numerele de mai sus, dar, vădit încurcat concluziona ‘dar ce mai contează acum…’
Era printre primele încercări de a indica suporterilor cum a jucat echipa favorită, dincolo de scorul afișat pe ecran. Pentru amatorii de statistici se numărau cornere, faulturi, offside-uri, șuturi și respingeri, iar după o vreme au urmat raportul posesiei și șuturi pe/la poartă. Mai târziu au apărut alte elemente precum heat maps, posesie în jumătatea adversă sau număr de pase în interiorul careului de 16 metri. Toate acestea ofereau perspective noi asupra jocului, și în timp, au început să fie folosite în studiouri TV și redacții de ziare. Unii comentatori și redactori de sport deveneau încet-încet amatori de statistici.

Football analytics

Apoi lucrurile au devenit mai serioase. La începutul sezonului 2015-2016 de Premier League, în timpul meciului Newcastle – Arsenal, o imagine inedită lua prin surprindere și în același timp amuza Internetul pasionat de fotbal:
The graphics on Fifa 16 are something else
‘The graphics on Fifa 16 are something else’ 🙂
Persoana care urmarea meciul și în același timp folosea un controller de jocuri video era un angajat al unei companii de football analytics care colecta în direct date despre evenimentele din timpul meciului. În urma acestui proces minuțios suplimentat de înregistrările video, compania extragea informații utile despre desfășurarea partidei.
Football analytics exista deja de câțiva ani în lumea fotbalului profesionist, iar unele echipe din Premier League foloseau deja aceste informații în pregătirea meciurilor. Una dintre aceste echipe era Arsenal, iar Arsene Wenger declara cu doar 2 zile înainte de meciul de la Newcastle:

We analyse well after the game the number of chances and the number of expected goals we should score with the chances we create. At the moment we have a little deficit between the chances we create and the number of chances we score.”
https://www.arsenal.com/news/news-archive/20150827/

Arsene tocmai folosise în premieră noțiunea de expected goal, un indicator al calității ocaziilor create bazat pe date statistice. Acesta a fost ulterior popularizat și a devenit ‘mainstream’ în August 2017 când BBC Match Of The Day (MOTD – emisiunea fotbalistică cu istoria cea mai lungă din lume) a început să includă scorul xG în analiza de după fiecare meci al etapei:

Expected goals (xG)

Acest indicator asociază fiecărei ocazii de a marca un procentaj de reușită bazat pe date culese în sezoanele anterioare. BBC MOTD: “xG is essentially answering the question of whether a player should have scored from a certain opportunity.” Exemplu: dacă din analiza ultimelor câteva sezoane de Premier League reiese faptul că au fost convertite aproximativ 80% din penalty-uri, atunci xG-ul asociat unui penalty este 80% sau, mai simplu 0.8.
La finalul unei partide, se adună xG-urile asociate cu toate ocaziile obținându-se astfel un scor bazat pe xG. Acest scor poate conține numere zecimale, exemplu 2.01 la 1.70.

Pentru a asocia un xG cu toate tipurile de ocazii se ține cont de următorii factori:
– distanta de unde se trage la poarta
– unghiul sutului
– tipul sutului (cu piciorul, cu capul, etc)
– clear cut chance (ocazie de singur cu portarul, în care atacantul nu este jenat de niciun aparator)
– tipul de assist (cross, pasă în adâncime, pasă la întâlnire, etc)
– driblinguri (un apărător, mai mulți, portarul, etc)

Fiecare companie de football data analytics are propria metodologie de calcul a acestui indicator, bazată pe proprii factori și pe propriul eșantion de date. OptaSports – furnizorul de date pentru BBC MOTD – ia în calcul peste 300.000 de șuturi și ține cont de toți factorii de mai sus:

Sursa imagine: optasports.com

Modelul xG este caracterizat de două proprietăți esentiale:
1. are sens doar privit retrospectiv: nu oferă nicio prognoză legată de ocaziile viitoare.
2. se bazează pe date agregate, nu individuale. În exemplul cu xG=0.80 pentru un penalty, datele statistice se referă la suma penalty-urilor executate de toate echipele PL din ultimele câteva sezoane, nu doar la penalty-urile executate de echipa X sau de jucătorul Y.

Câteva exemple legate de xG

Sa revenim la analiza MOTD pentru Chelsea-Watford. Așa cum se vede din captura ecran MOTD, scorul bazat pe xG a fost 2.01 la 1.70 în favoarea lui Chelsea, în timp ce tabela de marcaj a arătat la final 4-2. Asta explică poate zâmbetul amar al antrenorului lui Watford, care simte că diferența de pe tabela a fost mai mare decât cea așteptată pe baza calității ocaziilor create. Punând scorul bazat pe xG într-un simulator statistic, concluzia este că Chelsea s-ar fi impus doar în 44% din cazuri, Watford în 27% iar în 29% din cazuri meciul s-ar fi terminat la egalitate.

Pentru a intege mai bine modelul xG, un punct de plecare foarte bun este articolul BBC care a introdus xG în urmă cu câteva luni (August 2017). Articolul conține și un quizz (pentru a înțelege mai bine procentajele de reușită) și un studiu de caz interesant – Juventus în sezonul 2015.

Dupa primele 10 etape, echipa marca mai puține goluri decât indica xG-ul. După etapa a 12-a, tendința s-a inversat și în final, Juventus a câștigat campionatul.

Parcursul lui Liverpool din sezonul curent este relativ similar. Cu excepția meciului de la Leicester (câștigat în pofida unui scor xG negativ) în restul meciurilor până în etapa a 10-a scorul xG a fost pozitiv. Egalurile cu Watford, Burnley, United și Newcastle au fost nemeritate conform modelului xG, dar după eșecul cu Tottenham scorurile xG au început să corespundă cu cele de pe tabela de marcaj.


Sursa xG: understat.com

Amatorii de statistică, probabilități și teoria jocurilor știu că atunci când arunci o monedă, șansele să cadă fața sau verso sunt întotdeauna 50%-50%, chiar dacă ești la a 10-a încercare și în primele 9 a căzut tot timpul fața (Gambler’s fallacy). Per total însă, după suficient de multe repetiții, cele două posibilități se vor egaliza. La fel și meciurile lui Liverpool: faptul că au obținut 4 egaluri în loc de 4 victorii nu oferă nicio garanție că următorul meci similar va fi automat câștigat. Însă scorul xG din acele meciuri spune că atâta timp cât nu se schimbă nimic în planul echipei (ex. sistem de joc, jucători cheie sau antrenor), după un număr suficient de mare de meciuri vor fi mai multe rezultate pozitive decât egaluri frustrante.

Recent BBC a publicat și o continuare a articolului care introducea xG. Concluziile legate de PL după primele 11 etape sunt:
– Pope (Burnley) are performanțele cele mai bune dintre toți portarii (a încasat doar 5 goluri în loc de 10.9 așteptate conform xG)
– Mignolet (Liverpool) are cel mai slab procentaj al intervențiilor (‘save rate’) – doar 54%
– Leicester stă mai bine decât o arată poziția în clasament: are cel mai mare xG relativ la numărul de șuturi (16.8 xG din 114 suturi)
– Tottenham are o apărare excelentă: conduce la capitolul ‘xG against’ (din 99 de șuturi încasate, xG against doar 6.91, actual goals against 7)
– Liverpool stă bine la numărul de șuturi încasate (doar 86), dar aceste șuturi au dus la cel mai pare procentaj de xG against (15%)
– Watford este echipa cea mai entertaining: are media de goluri așteptate pe meci mai ridicată – peste 3 (xG for și xG against numărate împreună).

Piramida DIKW

Modelul xG este interesant îndeosebi pentru comentatori și suporteri, dar nu aduce prea multă valoare pentru cluburi. Acestea au nevoie în primul rând de informații personalizate, nu agregate. Spre exemplu, Stoke nu va ține cont că xG-ul pentru un cross este sub 0.1 și va arunca nenumărate centrări către Crouch, la fel cum Coutinho va conținuă să tragă la poartă din afara careului de 16 metri știind că are un procentaj de reușită mai bun decât xG-ul implicit. În plus, dacă toți jucătorii ar ține cont de modelul xG atunci nu am mai vedea goluri precum cel marcat de Van la Parra in etapa 11:
van la parra

Este adevărat că atunci când modelul xG este la rândul lui agregat pe o perioada de timp mai lungă (că în cazul analizei BBC după etapa 11), se pot întrevedea soluții de tip ‘pansament’: Klopp trebuie să schimbe ceva în apărare, Leicester ar avea nevoie de un atacant de calitate iar Pope ar trebui poate convocat la naționala Angliei.

Dar cluburile de fotbal au nevoie de mai mult de atât. Au nevoie de date care să le ofere un avantaj competitiv și care pot da indicații legate de evenimente viitoare.

In teoria informației există piramida DIKW: Data, Information, Knowledge, Wisdom.
La bază se află datele, niște numere care luate în sine nu reprezintă nimic. Aceste date se transformă în informație atunci când sunt puse într-un anumit context. Mai sus în piramidă urmează nivelul cunoașterii: informația este procesată și combinată cu experiența anterioară. În fine, la ultimul nivel se află înțelepciunea (wisdom) – cea care folosește toate nivelurile anterioare pentru a facilita deciziile strategice.
Pana acum am explorat doar primele două niveluri ale piramidei: băiatul cu joystick culegea date, iar modelul xG transformă aceste date în informație.

Pentru a obține informații legate de evenimente viitoare (dincolo de soluțiile de tip ‘pansament’ furnizate de xG), cluburile trebuie să urce în piramida DIKW către ultimele 2 niveluri. Pentru asta au nevoie de o analiză personalizată a datelor, ceea ce în limbaj de specialitate se numește ‘football analytics’. Rory Campbell, fondatorul C&N Sporting Risk:

There is a big difference between data and analytics. Data are pieces of information – not necessarily numbers – about things that happened in the past. Analytics is using that information to help better predict the future. So if the data doesn’t have predictive utility, it’s useless. I don’t want to know happened in the past because it happened, I want to be better at predicting what is going to happen in the future.
The Independent

Football analytics și cluburile

In Marea Britanie există două mari companii care se ocupă cu ‘football analytics’: OptaSports și ProZone. Serviciile lor sunt folosite de marea majoritate a cluburilor din Premier League prin contracte individuale, însă cluburile mari își permit să aibă propriul departament pentru ‘football intelligence’. De notat este situația lui Arsenal care în 2012 a achiziționat StatDNA – o companie americană de sports analytics – după ce îi folosise serviciile în timpul sezonului 2011-2012.
In aceste condiții nu ar trebui să surprindă pe nimeni că:
– United are un departament dedicat pentru ‘Sport science’ cu posturi precum ‘Head of performance’ sau ‘Tactical analyst’
– City are angajați din mediul academic și analiști video dedicați
– Liverpool are în staff ‘Performance analyst’, ‘Scouting and recruitment analyst’ și ‘Technical performance director’. Acesta din urmă – Michael Edwards – a fost promovat în Noiembrie 2016 în postul de director sportiv:

Michael Edwards has been appointed as Liverpool Football Club’s sporting director. […] Edwards joined the club in November 2011, initially as head of analytics before he was subsequently promoted to director of technical performance and then, more recently, technical director.
liverpoolfc.com

Dar nu doar echipele bogate din PL folosesc o abordare științifică. Dimpotrivă, echipele mai mici sunt mai motivate să inoveze și recompensele sunt de multe ori spectaculoase. Spre exemplu, în 2009 Tony Bloom a devenit președintele Brighton and Hove Albion, echipa ce oscila până atunci între liga a 2-a și a 3-a în Anglia.
Jucator profesionist de poker și cu un trecut legat de pariuri, Bloom a dus echipa până în Premier League în 8 sezoane.

Very big better, Bloom has bought Brighton and Hove Albion, and if something works for you in one area you tend to apply those tendencies to another. From betting you become very good at using underlying profiles to predict performance, and that translates into knowing why teams are good or bad.
– Rory Campbell, C&N Sporting Risk

In fine, abordarea științifică nu este nouă și nici specifică Premier League. Unul dintre primii antrenori care au realizat potențialul folosirii computerelor în fotbal a fost Valeri Lobanovsky în anii ’70:

Valeri Lobanovsky, who earned a degree în thermal engineering, is credited with bringing science to the pitch.
He was among the first – if not the first – to realize the potential that lay with using computers in sport, for everything from tracking performance and conditions to simulating and modeling outcomes. This was at a time when the most advanced technology used by coaches around the world consisted of a whistle, a legal pad and a ballpoint pen. […] One can wonder what he might have achieved if he had had the modern technological, analytic and scientific tools he craved, rather than the rudimentary Soviet-era equipment
Greatest Managers, No. 8: Lobanovsky

Looking into the future

Revenind la ultimele 2 niveluri ale piramidei DIKW, este interesant de aflat care dintre informațiile furnizate de ‘big football data’ sunt analizate de către cluburi pentru a privi în viitor.
Inainte de a intra în câteva exemple, trebuie menționat că la aceste niveluri ale piramidei, în peisajul ‘football analytics’ apar și casele de pariuri, direct interesate în a anticipa evenimente ulterioare.

1. Scouting și anticiparea transferurilor reușite
Inainte de a face un transfer, departamentul de scouting al fiecărei echipe din PL analizează jucătorul din punct de vedere fizic, tehnic și tactic. Sunt monitorizați parametri individuali precum numărul de intercepții, distanța acoperită, precizia paselor sau numărul de ocazii create. La fel ca în Football Manager, acești parametri sunt căutați într-o baza de date: “Everton keep an eye on the ProScout7 database, which has profiles on almost 130,000 players in more than 130 countries.

Un exemplu interesant este cel al lui Salah: faptul că are o viteză apropiată de cea a sprinterilor a contribuit cu siguranță la aducerea lui la Liverpool unde Klopp apreciază jocul în viteză. “C&N Sporting Risk advised the successful transfer policy of Liverpool – Roberto Firmino, Sadio Mane, Mohamed Salah and Naby Keita – bear the marks of a data-driven approach.

2. Fitness – prevenirea accidentărilor
Benfica Lisabona nu stă așa de bine în Europa, dar pe plan intern a câștigat ultimele 4 ediții ale Primeira Liga. Mai important de atât, în ultimii 6 ani a vândut jucători în valoare de peste 300 milioane de euro. Toate astea se datorează în mare parte unui centru de juniori high-tech.

Until recently, the players went into the field and it was up to them,’ former Benfica and Portugal striker Nuno Gomes, now general manager of the Caixa Futebol Campus, told Wired. ‘Now, data is another tool to help us to improve the players and the team.’ […]
By using GPS tracking technology, experts can monitor players’ work rates on the training pitch. The trackers can follow player speed, distance covered, and average heart rate per game. This information can be used to predict injuries before they happen.
How Benfica uses technology and data science to be one of the world’s best football clubs

StatDNA face același lucru la Arsenal:

There are attempts to use the physical data the club gathers to help in injury prevention as well. The detail here is remarkable, too: gauging a player’s tiredness by measuring how long his foot is planted on the ground as he runs.
How Arsenal and Arsène Wenger Bought Into Analytics

3. FiveThirtyEight- Forecasts and Soccer Power Index (SPI)
fivethirtyeight.com este un website fondat de un statistician american (Nate Silver) care se ocupă cu analize și predicții pe teme politice, economice și sportive. Când vine vorba despre fotbal, folosește o metodologie proprie bazată în mare parte pe xG pentru a calcula și ajusta după fiecare etapă un index (SPI) asociat fiecărei echipe din campionatele puternice. Cu ajutorul acestui index, 538 prognozează periodic șansele fiecărei echipe din competițiile importante.

Sursa imagine: https://projects.fivethirtyeight.com/soccer-predictions/ – predicții valabile pe 10 Noiembrie 2017.

4. Penalty Shoot-Out
Un exemplu care demonstrează valoarea abordării ‘data-driven’ este legat de ordinea în care se execută loviturile de departajare.

Ignacio Palacios-Huerta, Professor of Game Theory at the London School of Economics, analysed the results of 212 penalty shoot-outs, taking in 2,106 penalties, and concluded that the team kicking first win 61% of shoot-outs; compared to 39% for the team kicking second.
http://www.soccernomics-agency.com/?p=612

Cu siguranță Prepeliță – căpitanul FCSB din August 2014 – nu cunoștea acest detaliu, așa că în timpul loviturilor de departajare contra Ludogorets, i-a lăsat pe bulgari să tragă primii, deși câștigase tragerea la sorți. Așa cum datele statistice sugerau, echipa bulgară s-a impus (chiar dacă în poartă a fost un jucător de câmp) și s-a calificat în grupele Champions League.

Mai nou acest avantaj a fost sesizat de către UEFA, și pentru o departajare cât mai echitabilă s-a trecut din acest an la sistemul ABBA (inspirat din tenis). A fost folosit pentru prima oară în istoria UEFA la turneul feminin U17 din Mai 2017 (unde echipa Germaniei a câștigat, că întotdeauna), iar în Anglia a fost introdus din acest sezon în League Cup (unde Manchester City a câștigat loviturile de departajare cu 4-1 contra Wolverhampton).

Concluzii

Fotbalul rămâne prin design un sport aleator.
Modelele statistice pot da indicații privitoare la cel mai probabil deznodământ al meciurilor, dar nu pot anticipa lebede negre precum Leicester, Grecia sau Portugalia.
Analizele asistate de tehnologie pot îmbunătăți performanțele unei echipe suficient cât să facă diferența dintre locul 17 și 18, dar nu pot ajuta o echipa din liga a doua să câștige peste noapte Champions League.
Analiza științifică ajută la înțelegerea unor pattern-uri: “It isn’t random what each team does from one game to the next. There are patterns. And the strength of mathematics is to change an activity into numbers and to spot patterns and predict things into the future.” Dar atunci când toate cluburile încep să folosească o abordare științifică, rezultatele tind să se egalizeze și avantajul competitiv devine mai puțin vizibil.

When Harry Redknapp was manager of Southampton, he turned to his analyst after a loss and said: “I’ll tell you what, next week, why don’t we get your computer to play against their computer and see who wins?”

5 motive pentru care Liverpool speră la un sezon mai bun decât precedentul

În urmă cu aproape 2 ani, Jurgen Klopp prelua Liverpool de la Brendan Rodgers. Găsea o echipa de mijlocul clasamentului, fără lider, vedete sau un stil de joc propriu. În locul lui Suarez şi Sterling veniseră Balotelli şi Benteke; Gerard plecase, iar suporterii găseau cu greu motive de a fi optimişti.
În acest moment, Liverpool este pe primele poziţii în Premier League, joacă în grupele CL, are 2-3 jucători excepţionali şi un stil de joc ofensiv. Echipa şi lotul sunt indiscutabil mai bune decât acum 2 ani, câţiva tineri promiţători vin din urmă, iar antrenorul şi conducerea lucrează în tandem pentru a readuce trofee pe Anfield. Toate acestea sunt motive pentru care suporterii sunt optimişti şi se aşteaptă la un sezon mai bun decât anteriorul.

Să le luăm pe rând.

1. Echipa de bază

Primul unsprezece este indiscutabil mai valoros decât cel din sezonul trecut. Câţiva jucători au crescut în mod vizibil (Can, Firmino, Mignolet), alţii au prins încredere (Lovren, Moreno) în timp ce tineri precum Trent sau Gomez dovedesc că sunt gata să preia ştafeta. În plus, Salah se dovedeşte a fi un transfer excelent, iar Mane, Henderson şi Matip confirmă evoluţiile bune din sezonul anterior. O echipa deja solidă, în care Coutinho şi Lallana nu au apucat încă să joace.

2. Lotul de jucători

Liverpool nu a pierdut niciun jucător important. L-a lăsat să plece pe Lucas (aflat pe final de carieră) şi a împrumutat câţiva jucători de perspectiva (cel mai important fiind Origi) pentru a avea posibilitatea să joace. Cel mai important, a reuşit să îl păstreze pe Coutinho, ceea ce părea greu de crezut la mijlocul lui August.
Transferurile realizate de Klopp în ultimii 2 ani sunt acum fie titulari indiscutabili (Matip, Mane, Salah), fie rezerve care pot intra oricând în primul 11 (Wijnaldum, Karius, Robertson). Câţiva jucători tineri vin din spate şi dovedesc că nu e absolut necesar să cumperi jucători de valoare de la alte echipe (mai multe în secţiunea următoare).
Media de vârstă a lotului (şi a echipei care a câştigat ultimul meci contra lui Arsenal) este 25 de ani. Vârstă aproape ideală pentru performanţă, în condiţiile în care doar 2 jucători sunt trecuţi de 30 de ani (Milner şi Klavan – ambii squad players).
Un aspect la fel de important este acela că lotul care termina sezonul trecut pe locul 4 are acum un an în plus de experienţă. Bineînţeles că asta nu oferă nicio garanţie relativă la performantele ulterioare, dar creşterea constantă a unor jucători de bază este greu de ignorat.
În fine, programul încărcat din Ianuarie nu va mai fi perturbat de African Cup of Nations. O veste bună pentru Mane şi Salah, iar din 2018 şi pentru Keita.

3. Tinerii

Cei mai tineri 5 jucători din lotul lui Liverpool sunt: Woodburn (17 ani), Trent (18), Solanke (19), Gomez (20), Grujic (21).
Woodburn a debutat sezonul trecut şi a devenit cel mai tânăr marcator din istoria clubului; revine din pauza internaţională cu gol decisiv şi assist pentru naţionala Ţării Galilor (se pare că i se pregăteşte un banner pe Anfield: ‘Some People Just Want To Sit Back and Watch The Woodburn’ 🙂 ). Trent a devenit deja titular pe banda dreaptă şi în condiţiile accidentării lui Clyne va rămâne acolo cel puţin prima jumătate a sezonului. Solanke a fost adus în urmă cu doar câteva luni de la Chelsea, dar a câştigat deja Cupa Mondială cu naţionala U20 a Angliei şi a impresionat în amicale, impunându-se în pecking order în faţa lui Origi. Gomez este deja la al treilea sezon la Liverpool şi faptul că poate juca atât pe flancuri cât şi în apărare îi asigura un loc în echipa. În fine, Grujic are în faţă un sezon important după precedentul marcat de accidentări.
Punând lucrurile în perspectiva, cei mai tineri 5 jucători ai lui Chelsea sunt: Musonda (20), Christensen (21), Kenedy (21), Bakayoko (23), Baba (23). Solanke (19) a fost vândut la Liverpool, iar Loftus-Cheek (21) e împrumutat la Palace. E adevărat că cele două echipe din Manchester stau ceva mai bine: Rashford (19), Martial (21), Jesus (20) şi Sane (21).
În concluzie, clubul investeşte timp şi răbdare în tineri, iar rezultatele încep să apară.

4. Jurgen Klopp

Carismaticul antrenor german pare să fie alegerea perfectă pentru Liverpool. Cu o filozofie bazată pe atac, Klopp construieşte cu răbdare o echipa capabilă să joace un fotbal cursiv şi rapid, bazat pe disciplină şi pressing. Are capacitatea de a transforma jucători, atât prin optimizarea poziţiei lor în teren (Firmino, Coutinho), cât şi prin reprofilarea lor (Can – din apărător în mijlocaş, Milner – din mijlocaş în fundaş stânga). Mulţi se aşteaptă la o creştere similară pentru noul venit Ox, ceea ce ar ridica semne de întrebare legate de capacitatea nefolosită a altor jucători de la Arsenal.
Aşa cum s-a văzut în perioada de transferuri, Klopp are capacitatea de a atrage jucători. Keita şi Van Dijk au făcut tot ce au putut pentru a facilita transferul la Liverpool, iar Ox a mers chiar mai departe, refuzând contracte cu 50% mai mari de la Arsenal şi Chelsea pentru a lucra cu Klopp.
Klopp dă încredere jucătorilor care fac greşeli dacă vede în ei un potenţial. Karius, Moreno şi Lovren au trecut prin perioade dificile sezonul trecut, dar au fost toţi 3 titulari în ultimul meci de Premier League. În schimb, germanul cere disciplină şi profesionalism. Aşa cum Sakho a aflat pe propria piele, nimeni nu este mai presus de deciziile antrenorului.
Jucătorii aduşi de Klopp se remarcă prin capacitate de efort, viteză şi disciplină. De altfel, Klopp este foarte selectiv când vine vorba de jucători noi. Mulţi suporteri (inclusiv eu) nu au înţeles lipsa unui plan B pentru Van Dijk. Răspunsul este simplu: Klopp vede ceva în apărătorul olandez, şi pare dispus să aştepte cel puţin jumătate de sezon până îl va aduce. Între timp, lucrează cu ce are.
Promovarea tinerilor la echipa mare, lucrul la imbunatarilea ritmului (pace) şi a solidităţii (physicality) echipei reprezintă alte progrese făcute în era Klopp.

https://twitter.com/Dean96_/status/900460004460900352

5. Conducerea

Fenway Sports Group a preluat Liverpool în 2010, pentru £300m – o suma care pare ridicol de mică în contextul sumelor de transfer actuale. De atunci pare să gestioneze în clubul în mod coerent şi sustenabil: a reconstruit noul stand, lucrează la transformarea completă a centrului de copii şi juniori (Kirkby Academy) şi lucrează în tandem cu conducerea tehnică. În ciuda celor care susţin altceva, ultima perioada de transferuri poate fi considerată un succes: a reuşit să păstreze unul dintre jucătorii cheie (Coutinho) şi a cumpărat aproape tot ce a vizat antrenorul:
– Salah este un exemplu al filosofiei lui Klopp de a cumpăra exact ce are nevoie
– Ox a câştigat admiraţia tuturor suporterilor prin decizia de a refuza oferte mai mari de la Arsenal şi Chelsea, iar faptul că a ignorat o oferta concretă de la Chelsea a fost o lovitură de imagine pentru Liverpool. În plus, a arătat că fluxul de jucători poate fi şi dinspre Londra spre Liverpool
– Keita reprezintă încă o afacere bună, în condiţiile în care Leipzig a adoptat aceeaşi atitudine ca si Liverpool în cazul Coutinho. Diferenţa este că în cazul lui Keita exista o clauză de reziliere. LFC a plătit un surplus peste aceasta (între 5 şi 10 milioane de lire), şi în felul asta a evitat o licitaţie care ar fi atins sume astronomice în 2018.
– Coutinho – tocmai a fost prezentat de Klopp ca o nouă achiziţie 🙂
În ciuda criticilor legate de transferul lui Van Dijk, situaţia este mai delicată decât pare. În cazul unei oferte oficiale către Southampton, Liverpool ar fi riscat o interdicţie a transferurilor din cauza unui precedent cu un junior de la Stoke. Aşa că decizia logică a fost de a mai aştepta cel puţin până în Ianuarie, în condiţiile în care jucătorul îşi doreşte să vină la Liverpool.

Aşteptări

Motivele de mai sus dau speranţe pentru un sezon mai bun decât cel anterior. Aşadar, în Premier League mă aştept la 75-80 de puncte şi la unul din locurile 3-4. În Champions League, o aşteptare realistă ar fi sferturile de finală, caz în care cupele interne nu vor mai reprezenta o prioritate.

PS – Încă puteţi trage concluziile înainte de meciul contra City 🙂


Imagine: goal.com

Pe scurt de pe Anfield la returul contra Hoffenheim

Mergeam la genul de meci din care nu ai prea multe de câștigat, ci doar enorm de pierdut dacă nu treci mai departe. Așa că atmosferă înainte de meci nu era deloc de vacanță. Locul meu este la primul etaj al noului Main stand, lângă suporterii germani. Are avantajul ca oferă terenul de joc asa cum ne-au obisnuit transmisiunile TV: cu Kop-ul în dreapta.  You’ll Never Walk Alone cântat de tot stadionul are ceva magic și nu se compară cu nimic din ce am experimentat până acum pe un stadion de fotbal. Ți se face părul măciucă și în timp ce cânți prin marea de fulare întinse îți dai seamă că te ții în brațe cu vecinii de scaun.

Primele 30 de minute ilustreaza fotbalul ofensiv imaginat de Klopp: 3 goluri în succesiune rapidă și ceea ce din tribuna pare încă vreo duzină de ocazii imense. ‘This is football’ – izbucnește Klopp după golul 3 – semn că sezonul asta Liverpool joacă fotbalul pe care-l vrea germanul. Nu îmi aduc aminte să fi văzut live un gol mai frumos decât cel de 3-0 al lui Can. Așa cum s-a văzut și la primul gol din meciul din prima etapă contra lui Watford, echipa dă dovadă de mai multă fluiditate decât anul trecut. La succesiunea rapidă de pase participă jumătate din echipă (Moreno, Wijnaldum, Mane, Firmino și Can) și suporterii sunt entuziasmați: vecinul de scaun ma îmbrățișeaza euforic și e clar pentru toată lumea că meciul e jucat si calificarea e asigurată. La pauză, un fan se întrebă mucalit dacă Coutinho ar avea loc în echipă actuală.

Repriza secunda curge mai lent, si am timp să observ mai bine sistemul 4-3-3 al lui Klopp. Am ocazia să îl văd de aproape pe Trent Alexander-Arnold, care pare să își fi câștigat locul de titular înaintea lui Clyne. E înlocuit pe final de Gomez, care nu pare la fel de comfortabil pe flanc. Salah care pare că joacă de 3 sezoane la Liverpool: vine des în sprijinul apărării și explodează periodic spre poarta adversă. Meciul se încheie și nu știu dacă omul meciului este Firmino sau Mane: Firmino a fost peste tot și a contribuit la toate cele 4 goluri, iar Mane a terorizat pur și simplu apărarea adversă tot meciul.

Un singur aspect negativ mi-a atras atenția: acel sentiment de ‘moaning’ omni-prezent în social media se simte într-o mică măsură și pe stadion: unii comentează când văd că Moreno e titular, înjură printre dinți când Lovren greșește la golul de 3-1 și devin nervoși când Mignolet nu prinde din prima o centrare înaltă cu 15 minute înainte de final. Un pic de neînțeles o asemenea atitudine și o să revin la asta într-un comentariu separat.

Ce urmează: calificarea în Champions League crește așteptările suporterilor pentru noi transferuri în ultima săptămâna. Este clar pentru toată lumea că ar mai fi nevoie de un apărător și de un înlocuitor pentru Coutinho. Cel mai probabil însă nu se va întâmpla nimic: Klopp a repetat că este mulțumit cu actualul lot și orice transfer înainte de 31 august ar avea un aer de ‘panic buy’. Grupa ușoară în care va juca Liverpool aduce de asemenea așteptări pentru fazele superioare ale Champions League.

O introducere de 3 minute în snooker

O scurtă introducere în snooker, scrisă rapid şi adresată celor interesaţi de acest sport. Fără niciun link, pentru a fi parcursă rapid, fără întreruperi.

Reguli de bază
– se începe cu 15 bile roşii şi 6 bile colorate (galbenă, verde, maron, bleu, roz, neagră) şi bineînţeles, bila albă
– bilele roşii sunt aşezate în formă de triunghi, bilele colorate pe poziţii predefinite
– fiecare bilă roşie introdusă e urmată de o încercare la o bilă colorată
– bilele roşii rămân în buzunar, bilele colorate revin pe punctul lor predefinit

Etape ale jocului
– întâi se introduc toate bilele roşii
– apoi urmează ‘curăţarea’ (the clearance): când pe masă rămân doar bilele colorate, acestea nu mai sunt scoase din buzunar
În timpul curăţării, bilele colorate trebuiesc introduse în ordinea valorii lor (vezi mai jos)

Punctaj
– o bilă roşie – un punct
– bilele colorate au între două şi 7 puncte: galbenă 2 – verde 3 – maron 4 – bleu 5 – roz 6 – neagră 7
– faulturile sunt penalizate cu 4 sau 7 puncte (ex. introducerea bilei albe – 4p pentru adversar)
– break-ul maxim este de 147 de puncte: 15 bile roşii urmate de 15 bile negre (15×1 + 15×7 = 120p) plus cele şase bile colorate (27p)
– un break de peste 100 de puncte este denumit şi ‘century break’
– un meci este compus din mai multe jocuri (frames). Exemplu – finala campionatului mondial poate avea maxim 35 de jocuri
– un frame se poate încheia înainte că toate bilele să fie introduse, dacă diferenţa de puncte dintre cei doi jucători este suficient de mare

Tipuri de lovituri
Există două tipuri de lovituri:
– de atac: atunci când jucătorul încearcă introducerea bilei obiect
– de siguranţă: atunci când jucătorul încearcă să îşi lase adversarul într-o poziţie incomodă. Această poziţie incomodă dă şi numele jocului: poziţia de snooker reprezintă o poziţie în care jucătorul care urmează la masă nu are o traiectorie directă între bila albă şi bila obiect

Turnee
Cele 3 turnee majore sunt:
– World Championship – Sheffield, aprilie/mai
– Masters – Londra, ianuarie
– UK Championship – York, decembrie
Câştigarea celor 3 turnee este denumită ‘Triple Crown’, iar trei jucători au reuşit această performanţă în decursul aceluiaşi sezon.

Elemente specifice
Pe lângă dezavantajele inerente unui sport individual, unul dintre elementele specifice snookerului este faptul că atunci când adversarul este la masă, pur şi simplu nu ai ce să faci decât să urmăreşti ce se întâmplă şi să rămâi concentrat.
Regulă de baza în snooker este sportivitatea. Este unul dintre cel mai fair-play sporturi, în care jucătorii sunt primii care semnalează o eroare pe care o comit. Nu există simulări, tactici de intimidare a adversarului sau comentarii răutăcioase.
Arbitrul joacă un rol minor, iar activitatea lui se reduce de multe ori la poziţionarea bilelor pe masă sau, mai rar, la refacerea poziţiei iniţiale atunci când un jucător comite o eroare.
Spre deosebire de alte sporturi, jucătorii pot rămâne în activitate o perioada destul de lungă: cel mai tânăr campion mondial a câştigat titlul la 21 de ani, iar finalistul acestei ediţii de cupa mondială, John Higgins are 42 de ani
Spectatorii joacă şi ei un rol important: ştiu cât de importantă este liniştea şi de multe ori, înaintea unei lovituri cheie, în sala poţi auzi sunetul unui nasture căzut (‘you can hear a pin drop’ – unul dintre clişeele comentatorilor britanici).
Deşi este un sport care necesită sacrificii enorme, premiile sunt relativ mici. Spre comparaţie, campionul mondial este răsplătit cu aproximativ 300.000 lire sterline, cam cât câştigă Lovren în 3 săptămâni la Liverpool. Venitul anual maxim este sub 1 milion de lire pentru un jucător de top.

Jucători în activitate
– Super-starul acestui joc este fără îndoială Ronnie O’Sullivan, considerat de mulţi cel mai talentat jucător din istorie. Are 5 titluri mondiale, şi printre multe alte recorduri, este autorul celui mai rapid break maxim din istorie: acum exact 20 de ani, în timpul campionatului mondial, Ronnie a reuşit un 147 în 5 minute şi 20 de secunde. Youtube ‘snooker fastest break’, merită.
– Campionul mondial în activitate: Mark Selby – 2 titluri mondiale la care cel mai probabil va mai adăuga unul luni seara
– Finalistul din acest an – John Higgins, deja 4 titluri în palmares
– Alţii: Jud Trump, Barry Hawkins, Ali Carter, Mark Allen, Stuart Bingham
– De peste hotare: Neil Robertson (Australia), Ding Jung Hui, Marco Fu (China)
– Un singur jucător de snooker a primit titlul de “BBC Sports Personality of the Year” – în 1988

Câteva interferenţe interesante cu fotbalul
– Ronnie O’Sullivan şi Liverpool au lucrat pentru pregătire psihologică cu doctorul Steve Peters. Pe 5 mai 2014, în doar 23 de minute, Liverpool a ieşit din lupta pentru titlu după faimosul 3-3 la Crystal Palace, iar Ronnie O’Sullivan a pierdut inexplicabil finala Campionatului Mondial (14-18) după ce la un moment dat îl conducea pe Mark Selby cu 10-5. Steve Peters a fost în dressing room în timpul finalei lui Ronnie, fără a fi însă în măsură să îl ajute
– Mark Selby – the Jester from Leicester – a câştigat al doilea sau titlu mondial după cel de mai sus la doar 11 minute după ce Leicester a devenit matematic campioană în urmă victoriei lui Chelsea împotriva lui Tottenham (2 mai 2016)

Disclaimer
Urmăresc snooker de mai bine de 10 ani. Ca spectator, am partipat la un campionat mondial (2014) şi 3 mastersuri (2015, 2016, 2017).
Experienţa unui meci de snooker văzut live este extraordinară, iar preţurile biletelor sunt mai mult decât decente. Imi doresc să văd live un 147 al lui Ronnie. M-am nimerit să stau în spatele lui Ronnie când făcea pozele cu ultimul Masters câştigat:

Liverpool la mijloc de sezon

Liverpool a început sezonul entuziasmant, beneficiind din plin de lipsa competiţiilor europeene, a accidentărilor importante şi de o pregătire făcută sub comanda lui Klopp. Cu câteva etape petrecute în vârful clasamentului după un program în care a întâlnit aproape toate contracandidatele la titlu şi cu un stil de joc sufocant pentru adversar, Liverpool părea una dintre candidatele serioase la titlu. Au fost de ajuns însă câteva accidentări cheie şi câteva greşeli individuale la începutul lui decembrie pentru că fanii Liverpool să îşi aducă aminte de dezamăgirile sezoanelor anterioare.
În acest moment, după 16 meciuri, Liverpool este pe locul 2 în clasament cu o medie de 2.12 puncte pe meci şi e în grafic pentru a termina sezonul cu 80 de puncte. Cu siguranţă insuficiente pentru a câstiga titlul în condiţiile în care în ultimele 5 sezoane echipa campioană a avut între 81 şi 89 de puncte. În plus, Chelsea ameninţă să ‘închidă’ campionatul, cu 11 victorii în ultimele 11 meciuri şi cu un forecast de 96 de puncte la final.
Cele 40 de goluri marcate şi 20 primite – un record pentru Premier League – fac din Liverpool o echipa spectaculoasă pentru privitorii neutri aşa cum am prezis încă de la începutul sezonului. Dar cu siguranţă suporterii ar prefera mai puţine goluri şi mai multe puncte.

Portar: răul cel mai mic

Atunci când a fost adus la Liverpool, Karius era văzut ca înlocuitorul perfect pentru ezitantul Mignolet. A urmat o accidentare chiar înainte de startul sezonului, apoi câteva meciuri în care nu prea a avut ce să apere, şi apoi colapsul: două meciuri consecutive în care echipa a pierdut puncte din cauza lui. Pentru a-l proteja, Klopp l-a reactivat pe Mignolet. Devine clar pentru toată lumea că noul venit are nevoie de timp, dar pentru fani e un pic greu de acceptat încă un sezon fără un portar de calitate. Curtois, Cech, De Gea, Bravo, Lloris, Schmeichel dau siguranţă coechipierilor; Mignolet şi Karius pentru moment nu.
Varianta a treia de portar este Manninger, 39 de ani, dar la cum stau lucrurile în acest moment aş fi mai comfortabil cu un portar de talia lui Pantilimon titular înaintea celor 3.

Apărarea: totul în jurul lui Matip

Matip este cu siguranţă unul dintre cele mai reuşite transferuri din perioada recentă. Cu el titular, Liverpool nu a pierdut nici un meci. Principala problema a fost găsirea unui partener pe măsură. Lovren a fost până acum varianta preferată de Klopp, cu variantele de rezervă Klavan sau Lucas. Mai nou însă, câteva accidentări l-au scos pe Matip din echipa iar rezultatul a fost vizibil la Bournemouth: 3 goluri încasate în ultimele 15 minute. În plus, este posibil că Matip să lipsească în ianuarie din cauza African Cup of Nations. Nu a luat încă o decizie finală, dar în cazul în care va lipsi, apărarea lui Liverpool va fi foarte fragilă.
De neînţeles pentru mulţi suporteri este despărţirea de Sakho: self-medication-ul din primăvară a cântărit probabil decisiv în decizia lui Klopp de a-l exclude din lot, deşi mulţi suporteri i-ar mai fi dat o şansă francezului.
“I never make final judgements about my players as long as their attitude is good” a spus Klopp referindu-se la recenta prestaţie a lui Karius. Se pare că în cazul lui Sakho decizia finală a fost luată şi, cel mai probabil, în ianuarie francezul va părăsi Liverpool, cu câteva echipe din Premier League gata să îl primească.
Pe flancuri, Milner şi Clyne îşi fac treaba suficient de bine. Problema principala sunt rezervele acestora: Trent Alexander are doar 18 ani şi un singur meci oficial, iar Alberto Moreno a avut un sezon 2015-2016 inconstant care a dus la reprofilarea lui Milner în fundaş stânga.
Posibila revenirea a lui Joe Gomez ar putea îmbunătăţi lucrurile în apărare; dar pare din ce în ce mai clar că în ianuarie trebuie adus cel puţin încă un apărător de talia lui Matip.

Mijlocul: high-pressing

În perioada pre-accidentări, mijlocul era format din Henderson, Lallana şi Can, cu variante de rezervă Wijnaldum, Lucas, Stewart şi Grujic.
La mijloc Klopp pare să fi redescoperit doi noi jucători: Henderson şi Lallana, care au avut un sezon excelent până acum: Lallana a marcat 6 goluri în 16 meciuri (după ce sezonul trecut marcase 4 în total), în timp ce Henderson se află pe locul 5 în clasamentul mijlocaşilor Premier League realizat de Squawka.
Nou-venitul Wijnaldum s-a integrat şi el destul de bine în angrenaj, fiind folosit de Klopp pe o poziţie mai defensivă decât la Newcastle. Pe de altă parte, Emre Can a început să joace din ce în ce mai ofensiv, marcând până acum 3 goluri în 10 meciuri după ce sezonul trecut marcase unul singur.
Problemele par să fie şi în acest compartiment rezervele: cu Lallana şi Can accidentaţi mijlocul nu a mai arătat la fel de solid. Grujic şi Stewart nu au început titulari niciun meci, în timp ce Lucas pare să fie preferat de Klopp mai degrabă în apărare.

Atacul: MFC

LiverpoolFC.com
Sursa imagine: LiverpoolFC.com
Tridentul ofensiv preferat de Klopp a fost Mane, Firmino, Coutinho, cu variante de rezervă Origi, Sturridge şi Ings.
Mane are un debut excelent la Liverpool, cu 7 goluri în 15 meciuri. Spre deosebire de Matip, care este incert pentru African Cup, Mane va lipsi cu siguranţă în ianuarie, ceea ce îi va da cu siguranţă bătăi de cap lui Klopp.
Firmino are un sezon similar cu cel anterior: constant, disponibil la efort, altruist, şi, din fericire, scutit de accidentări.
Accidentarea lui Coutinho şi indisponibilitea lui Sturridge au dus însă la o reconfigurare a echipei, cu Origi atacant central. Acesta nu a dezamăgit până acum, marcând câte un gol în fiecare meci. Cu Sturridge şi Coutinho din nou disponibili la finalul lui decembrie, Liverpool ar putea suplini lipsa lui Mane. Un eventual transfer al unui atacant în ianuarie l-ar pune pe Sturridge în pole-position pentru o vânzare în vara.

Accidentările

Accidentările au marcat sezonul trecut şi mulţi le-au pus pe seama ritmului impus de Klopp în condiţiile lipsei pregătirii de la începutul sezonului. Din păcate însă, accidentările par să continue într-un ritm îngrijorător şi în acest sezon, în pofida pre-sezonului sub comanda lui Klopp.
De la începutul sezonului, peste 10 jucători importanţi au fost afectaţi de accidentări: Karius, Matip, Lovren, Milner, Gomez, Can, Lallana, Mane, Coutinho, Sturridge, Ings, Grujic etc. În acest moment 7 jucători sunt indisponibili. Dacă pentru Ings sezonul este (din nou) compromis, pentru restul perioada de refacere este mai mică de 3 săptămâni. Cea mai gravă accidentare este la Coutinho, care speră să revină pe teren în derby-ul de Anul Nou contra Manchester City.

Ce urmează

Următorul meci, derby-ul de pe Merseyside devine foarte important în condiţiile în care Chelsea are deja 9 puncte avans.
Apoi urmează 3 meciuri într-o săptămâna, cu mai puţin de 48 de ore între meciul de acasă cu City şi deplasarea la Sunderland.
Semifinala EFL Cup înseamnă 2 jocuri suplimentare în ianuarie contra lui Southampton, în care probabil Klopp va folosi echipa de baza. Lipsa lui Mane şi (posibil) a lui Matip vor fi extrem de vizibile într-o perioada deja aglomerată. Ianuarie se termină cu meciul de pe Anfield contra lui Chelsea.
Foarte multe speranţe sunt în revenirea lui Coutinho, care a avut teribilul ghinion de a se accidenta tocmai atunci când atinsese forma maximă a carierei.

Interesant de urmărit dacă Klopp va face vreo mutare în ianuarie: a admis deja că studiază piaţa. În orice caz, pare puţin probabil să vedem mai mult de 2 jucători noi sau vreun transfer pe o suma cu multe zerouri:
You need to be prepared. That is what we try to be. If we think we need someone we will try everything we can to do it. If not, you can write what you like, we won’t do anything. We only want the right solution, not any solution.

Legat de prognoze – cred că Klopp va face tot ce se poate în acest sezon pentru a aduce un trofeu. Cele mai mari şanse sunt în EFL Cup, unde se profilează o finală contra lui United. În campionat, cea mai probabilă pare o clasare pe locul 3/4; prevăd o lupta echilibrată contra Arsenal, City şi United pentru top 4.