În urmă cu aproape 2 ani, Jurgen Klopp prelua Liverpool de la Brendan Rodgers. Găsea o echipa de mijlocul clasamentului, fără lider, vedete sau un stil de joc propriu. În locul lui Suarez şi Sterling veniseră Balotelli şi Benteke; Gerard plecase, iar suporterii găseau cu greu motive de a fi optimişti.
În acest moment, Liverpool este pe primele poziţii în Premier League, joacă în grupele CL, are 2-3 jucători excepţionali şi un stil de joc ofensiv. Echipa şi lotul sunt indiscutabil mai bune decât acum 2 ani, câţiva tineri promiţători vin din urmă, iar antrenorul şi conducerea lucrează în tandem pentru a readuce trofee pe Anfield. Toate acestea sunt motive pentru care suporterii sunt optimişti şi se aşteaptă la un sezon mai bun decât anteriorul.
Să le luăm pe rând.
1. Echipa de bază
Primul unsprezece este indiscutabil mai valoros decât cel din sezonul trecut. Câţiva jucători au crescut în mod vizibil (Can, Firmino, Mignolet), alţii au prins încredere (Lovren, Moreno) în timp ce tineri precum Trent sau Gomez dovedesc că sunt gata să preia ştafeta. În plus, Salah se dovedeşte a fi un transfer excelent, iar Mane, Henderson şi Matip confirmă evoluţiile bune din sezonul anterior. O echipa deja solidă, în care Coutinho şi Lallana nu au apucat încă să joace.
2. Lotul de jucători
Liverpool nu a pierdut niciun jucător important. L-a lăsat să plece pe Lucas (aflat pe final de carieră) şi a împrumutat câţiva jucători de perspectiva (cel mai important fiind Origi) pentru a avea posibilitatea să joace. Cel mai important, a reuşit să îl păstreze pe Coutinho, ceea ce părea greu de crezut la mijlocul lui August.
Transferurile realizate de Klopp în ultimii 2 ani sunt acum fie titulari indiscutabili (Matip, Mane, Salah), fie rezerve care pot intra oricând în primul 11 (Wijnaldum, Karius, Robertson). Câţiva jucători tineri vin din spate şi dovedesc că nu e absolut necesar să cumperi jucători de valoare de la alte echipe (mai multe în secţiunea următoare).
Media de vârstă a lotului (şi a echipei care a câştigat ultimul meci contra lui Arsenal) este 25 de ani. Vârstă aproape ideală pentru performanţă, în condiţiile în care doar 2 jucători sunt trecuţi de 30 de ani (Milner şi Klavan – ambii squad players).
Un aspect la fel de important este acela că lotul care termina sezonul trecut pe locul 4 are acum un an în plus de experienţă. Bineînţeles că asta nu oferă nicio garanţie relativă la performantele ulterioare, dar creşterea constantă a unor jucători de bază este greu de ignorat.
În fine, programul încărcat din Ianuarie nu va mai fi perturbat de African Cup of Nations. O veste bună pentru Mane şi Salah, iar din 2018 şi pentru Keita.
3. Tinerii
Cei mai tineri 5 jucători din lotul lui Liverpool sunt: Woodburn (17 ani), Trent (18), Solanke (19), Gomez (20), Grujic (21).
Woodburn a debutat sezonul trecut şi a devenit cel mai tânăr marcator din istoria clubului; revine din pauza internaţională cu gol decisiv şi assist pentru naţionala Ţării Galilor (se pare că i se pregăteşte un banner pe Anfield: ‘Some People Just Want To Sit Back and Watch The Woodburn’ 🙂 ). Trent a devenit deja titular pe banda dreaptă şi în condiţiile accidentării lui Clyne va rămâne acolo cel puţin prima jumătate a sezonului. Solanke a fost adus în urmă cu doar câteva luni de la Chelsea, dar a câştigat deja Cupa Mondială cu naţionala U20 a Angliei şi a impresionat în amicale, impunându-se în pecking order în faţa lui Origi. Gomez este deja la al treilea sezon la Liverpool şi faptul că poate juca atât pe flancuri cât şi în apărare îi asigura un loc în echipa. În fine, Grujic are în faţă un sezon important după precedentul marcat de accidentări.
Punând lucrurile în perspectiva, cei mai tineri 5 jucători ai lui Chelsea sunt: Musonda (20), Christensen (21), Kenedy (21), Bakayoko (23), Baba (23). Solanke (19) a fost vândut la Liverpool, iar Loftus-Cheek (21) e împrumutat la Palace. E adevărat că cele două echipe din Manchester stau ceva mai bine: Rashford (19), Martial (21), Jesus (20) şi Sane (21).
În concluzie, clubul investeşte timp şi răbdare în tineri, iar rezultatele încep să apară.
4. Jurgen Klopp
Carismaticul antrenor german pare să fie alegerea perfectă pentru Liverpool. Cu o filozofie bazată pe atac, Klopp construieşte cu răbdare o echipa capabilă să joace un fotbal cursiv şi rapid, bazat pe disciplină şi pressing. Are capacitatea de a transforma jucători, atât prin optimizarea poziţiei lor în teren (Firmino, Coutinho), cât şi prin reprofilarea lor (Can – din apărător în mijlocaş, Milner – din mijlocaş în fundaş stânga). Mulţi se aşteaptă la o creştere similară pentru noul venit Ox, ceea ce ar ridica semne de întrebare legate de capacitatea nefolosită a altor jucători de la Arsenal.
Aşa cum s-a văzut în perioada de transferuri, Klopp are capacitatea de a atrage jucători. Keita şi Van Dijk au făcut tot ce au putut pentru a facilita transferul la Liverpool, iar Ox a mers chiar mai departe, refuzând contracte cu 50% mai mari de la Arsenal şi Chelsea pentru a lucra cu Klopp.
Klopp dă încredere jucătorilor care fac greşeli dacă vede în ei un potenţial. Karius, Moreno şi Lovren au trecut prin perioade dificile sezonul trecut, dar au fost toţi 3 titulari în ultimul meci de Premier League. În schimb, germanul cere disciplină şi profesionalism. Aşa cum Sakho a aflat pe propria piele, nimeni nu este mai presus de deciziile antrenorului.
Jucătorii aduşi de Klopp se remarcă prin capacitate de efort, viteză şi disciplină. De altfel, Klopp este foarte selectiv când vine vorba de jucători noi. Mulţi suporteri (inclusiv eu) nu au înţeles lipsa unui plan B pentru Van Dijk. Răspunsul este simplu: Klopp vede ceva în apărătorul olandez, şi pare dispus să aştepte cel puţin jumătate de sezon până îl va aduce. Între timp, lucrează cu ce are.
Promovarea tinerilor la echipa mare, lucrul la imbunatarilea ritmului (pace) şi a solidităţii (physicality) echipei reprezintă alte progrese făcute în era Klopp.
https://twitter.com/Dean96_/status/900460004460900352
5. Conducerea
Fenway Sports Group a preluat Liverpool în 2010, pentru £300m – o suma care pare ridicol de mică în contextul sumelor de transfer actuale. De atunci pare să gestioneze în clubul în mod coerent şi sustenabil: a reconstruit noul stand, lucrează la transformarea completă a centrului de copii şi juniori (Kirkby Academy) şi lucrează în tandem cu conducerea tehnică. În ciuda celor care susţin altceva, ultima perioada de transferuri poate fi considerată un succes: a reuşit să păstreze unul dintre jucătorii cheie (Coutinho) şi a cumpărat aproape tot ce a vizat antrenorul:
– Salah este un exemplu al filosofiei lui Klopp de a cumpăra exact ce are nevoie
– Ox a câştigat admiraţia tuturor suporterilor prin decizia de a refuza oferte mai mari de la Arsenal şi Chelsea, iar faptul că a ignorat o oferta concretă de la Chelsea a fost o lovitură de imagine pentru Liverpool. În plus, a arătat că fluxul de jucători poate fi şi dinspre Londra spre Liverpool
– Keita reprezintă încă o afacere bună, în condiţiile în care Leipzig a adoptat aceeaşi atitudine ca si Liverpool în cazul Coutinho. Diferenţa este că în cazul lui Keita exista o clauză de reziliere. LFC a plătit un surplus peste aceasta (între 5 şi 10 milioane de lire), şi în felul asta a evitat o licitaţie care ar fi atins sume astronomice în 2018.
– Coutinho – tocmai a fost prezentat de Klopp ca o nouă achiziţie 🙂
În ciuda criticilor legate de transferul lui Van Dijk, situaţia este mai delicată decât pare. În cazul unei oferte oficiale către Southampton, Liverpool ar fi riscat o interdicţie a transferurilor din cauza unui precedent cu un junior de la Stoke. Aşa că decizia logică a fost de a mai aştepta cel puţin până în Ianuarie, în condiţiile în care jucătorul îşi doreşte să vină la Liverpool.
Aşteptări
Motivele de mai sus dau speranţe pentru un sezon mai bun decât cel anterior. Aşadar, în Premier League mă aştept la 75-80 de puncte şi la unul din locurile 3-4. În Champions League, o aşteptare realistă ar fi sferturile de finală, caz în care cupele interne nu vor mai reprezenta o prioritate.
PS – Încă puteţi trage concluziile înainte de meciul contra City 🙂
Imagine: goal.com