anglofil.ro

Etapa de azi începe cu West Ham – Chelsea de la 14:45 pe Digi Sport 1. După zece meciuri la rând în care Chelsea a primit gol, Rafa a venit și a așezat un pic apărarea dar atacul rămâne disfuncțional și probabil asta n-o să se schimbe până în iarnă. În ultimul sezon la Liverpool, Rafa a luat peste picior jocul Blackburn-ului lui Allardyce, care spunea ieri la conferința de presă: “that’s why I don’t like him and the feeling is probably mutual”.

Apoi de la 17:00 avem Manchester City – Everton. Mancini a spus că întotdeauna a avut meciuri grele cu Everton, ceea ce pare bla-bla-bla-ul de complezență dinaintea partidei, dar nu e. De când a preluat-o pe City, Mancini a pierdut cinci din cele șase întâlniri cu trupa lui Moyes. Ultimul meci pierdut de City pe teren propriu în Premier League a fost tocmai în decembrie 2010. De atunci “cetățenii” au 33 de victorii și trei egaluri.

De la 19:30 Manchester United joacă la Reading, genul de meci în care iau gol în primul sfert de oră și au nevoie de Chicharito să le repare boacănele. Reading joacă un 4-4-2 destul de conservator și care s-ar să-i convină lui United și mai ales lui Rooney, care ar trebui să găsească destul de mult spațiu între linii.

Mâine se joacă Norwich – Sunderland de la 18:00. Believe it or not, Norwich n-a mai pierdut de șapte etape, timp în care le-a mai și bătut pe Arsenal și Mân United pe Carrow Road. Sunderland are probleme mai mari decât mi-aș fi închipuit la începutul sezonului iar accidentarea căpitanului Lee Cattermole va complică lucrurile și mai mult. Martin O’Neill are aproape un an de când a preluat echipa, un an în care a avut rezultate mai slabe decât Steve Bruce, cel pe care l-a înlocuit.

Pick of the weekend

De departe cel mai interesant meci al weekend-ului se joacă în runda a doua din FA Cup, între Milton Keynes Dons și AFC Wimbledon. Milton Keynes e un oraș la 45 de mile de Londra, construit în anii ’60 că să decongestioneze capitală britanică, care devenea tot mai aglomerată. La începutul anilor 2000 un om de afaceri susținut de ASDA și IKEA a dezvoltat un proiect imobiliar bazat pe un stadion nou-nouț de 30 de mii de locuri.

Dar orice stadion are nevoie de o echipă, iar echipa locală, MK City juca tocmai în divizia a opta și nu aduna prea mulți spectatori. Așa că băieții au luat cu japca o echipă de ligă a patra din sudul Londrei, pe Wimbledon, și au mutat-o pe noul stadion și a ieșit o struto-cămilă căreia i s-a spus MK Dons.

După o aprigă bătălie pierdută, fanii lui Wimbledon au pus mână de la mână și și-au format propriul lor club pe care l-au înscris în cea de-a noua divizie și care acum, după cinci promovări, joacă în divizia a patra, ultimul eșalon al fotbalului profesionist britanic.

Iar acum, pentru prima dată, sorții au pus față în față cele două echipe, franciza care reprezintă tot ce e greșit în fotbalul modern și o echipă născută și ținută în viață de pasiunea suporterilor adevărați.

Tot azi de la 19:30 pe Eurosport 2 se joacă Bayern – Borussia Dortmund, iar de la 23:00 derbyul Madridului, care cred c-o prinde pe Atletico în fața Realului pentru prima dată după mulți ani.

Ca de obicei, vă aștept gândurile, ranturile și întrebările pe marginea acestei etape.

Sursa foto: Chalfont Don

• era o vreme în Anglia când antrenamentele se făceau fără minge, pentru ca în ziua meciului jucătorii să fie hungry for the ball. Nu-l bănuiesc pe AVB de metode atât de primitive, dar Spurs a început meciul cu o frenezie care a paralizat-o pe Liverpool. Timp de 20 de minute, Spurs a dat în Liverpool ca-n hoții de cai, marcând două goluri care aveau să-i fie suficiente.

[cleeng_content id=”400900577″ description=”Pentru a citi restul articolului, abonează-te cu doar 2 euro pe lună.” price=”0.29″ t=”article”]

• la primul gol toate oalele s-au spart în capul lui Downing, care l-a scăpat din marcaj pe Lennon, dar asta se întâmplă când pui o extremă dreapta să joace fundaș stânga. Glen Johnson a greșit o pasă la mijlocul terenului, Bale a preluat mingea în jumătatea proprie și a cărat-o 50 de metri accelerând pe lângă Gerrard, Johnson, Allen și Skrtel și a centrat pe jos în diagonală pentru Lennon. Bale, care a marcat și al doilea gol din lovitură liberă, a avut una din acele zile în care adversarii au nevoie de un taxi ca să se țină de el.

• după 2-0 Spurs a zis că a făcut suficient pentru un singur meci și a lăsat-o pe Liverpool să conducă dansul. Cormoranii au intrat înapoi în meci și probabil ar fi meritat să recupereze un gol până la pauză, dar Henderson a ratat cu poarta goală dintr-o dinamică incomodă a fazei, ce-i drept, iar Kyle Walker a scos de pe linia porții o minge care ricoșase din Suarez. Liverpool a dominat repriza secundă dar n-a reușit să marcheze decât după autogolul amuzant al lui Bale.

• Brendan Rodgers a spus după meci că ar fi avut două penalty-uri clare la Gerrad si Suarez, dar nici unul din ele n-a fost. Gerrard își lasă piciorul în spate și caută să fie impiedicat, iar Suarez e deposedat corect de Gallas care atacă mingea. Însă la lovitura liberă din care a marcat Bale, Dowd s-a lăsat păcălit de Dempsey, care a căutat tot meciul faulturi în preajma careului.

• Liverpool va fi dezamăgită că n-a luat măcar un punct după ce a fost echipa mai bună timp de 70 de minute, dar pentru toată posesia pe care o are, trupa lui Rodgers își creează șanse puține pe care le mai și ratează.

• când Suarez nu găsește golul, nimeni altcineva n-o face. După ce a jucat în mai toate meciurile lui Liverpool din acest sezon, Sterling pare foarte aproape de burn-out. Rămân la părerea că Rodgers nu poate fi judecat decât din iarnă încolo, dar trei victorii din 14 meciuri e prea puțin, cu tot balastul pe care Dalglish l-a lăsat în lot.

Omul meciului: Gareth Bale – gol, pasă de gol, autogol, galben pentru simulare.[/cleeng_content]
Sursa foto: jamesboyes

1. Premier League ain’t what it used to be. Nu-mi vine ușor să scriu asta, dar campionatul Angliei a pierdut din calitate. Nu demult, Arsenal câștiga campionatul fără să piardă un meci. Chelsea primea doar 15 goluri în primul sezon al lui Mourinho. Liverpool și Manchester United duceau una din cele mai crunte curse pentru titlu. Acum, echipă de pe primul loc a pierdut deja de trei ori, și a fost condusă în nouă din 13 partide, de tot atâtea ori ca echipa de pe ultimul loc. Campioana Angliei și campioana Europei, deja eliminate din Ligă, au produs duminică un meci mediocru, cu mai multe erori decât faze de poartă. Chelsea a avut un singur șut pe spațiul porții, din lovitura liberă a lui David Luiz de la 30 de metri.

[cleeng_content id=”555480621″ description=”Pentru a citi restul articolului, abonează-te cu doar 2 euro pe lună.” price=”0.29″ t=”article”]2. Fanii lui Chelsea își merită reputația. După cum a scris Henry Winter, this was the first time that divorce papers were filed on the first date. Dar ce a făcut Rafa Benitez ca să merite o primire atât de ostilă? Nu, n-a zis niciodată că n-o sa antreneze Chelsea. Acela e un citat inventat de un pusti din Cehia, colportat de toate tabloidele din Anglia. Dar cum rămâne cu stegulețele din plastic? Da, alea sunt cuvintele lui, dar cât de ranchiunos trebuie sa fii ca sa te agăți de ele in detrimentul echipei cu care tii. Marcotti:

You can say that it doesn’t matter and that the only Chelsea fan he needs to worry about is Roman Abramovich. But that’s not true. When players step onto the pitch while hearing their manager, the man they’re supposed to trust with their livelihoods, barracked by their own fans, it’s bound to affect them.

Rafa Benitez, 1996: 'Today I am at Osasuna, maybe tomorrow Cadiz. Maybe one day Liverpool, and in 16 years, even Chelsea.' #MadeUpRafaQuotes

— Nick Harris (@sportingintel) November 22, 2012

3. La Masia produce mai mulți jucători decât e nevoie. Într-un weekend în care Barcelona a avut în teren timp de o oră 11 jucători crescuți la academia proprie, un canteran care n-a făcut saltul de la echipa secundă a impresionat în Anglia. Hatrick-ul perfect (stâng, drept, cap) al lui Jordi Gomez îl face pe mijlocașul lui Wigan al doilea spaniol după Torres care marchează de trei ori într-un meci de Premier League. Gomez a câștigat aproape de unul singur un meci pe care altfel Al-Habsi l-ar fi avut pe conștiință:

4. Everton nu va prinde Liga Campionilor pentru că n-are suficientă calitate pe bancă. Absentele lui Fellaini, Mirallas, Phil Neville și Gibson au validat nevoia de strength in depth, de tărie dată de adâncimea lotului. Deși în repriza secundă cu Norwich era limpede că jocul nu merge, Moyes n-a schimbat decât în prelungiri, pentru că n-avea opțiuni pe bancă. A fost al cincilea egal în ultimele șapte etape iar greul de-abia acum începe, cu Arsenal, Man City și Spurs în următoarele partide.

5. Așteptam mai mult de la Ashley Young. Când a venit de la Aston Villa, Young era văzut drept urmașul firesc al lui Giggs. Se spunea că are viteză, că driblează cu capul sus dar mai ales că livrează produsul finit, pase decisive și goluri. La ce a jucat sezonul asta, Young pare mai degrabă urmașul lui Park Ji-Sung. Cu QPR a trimis cele mai multe pase înapoi și cele mai puține înainte, n-a reușit nici un dribling, n-a creat nici o șansă de gol, n-a trimis nici un șut pe spațiul porții. În teorie, adaptabilitatea lui îl face un jucător util pentru că poate acoperi ambele flancuri, dar la forma în care e, nu-mi dau seama cu ce contribuie la jocul lui United.

S-a stins Dave Sexton, antrenorul marii echipe a lui Chelsea de la începutul anilor ’70, care a câștigat o Cupă FA și Cupa Cupelor împotriva lui Real Madrid. Modest și discret ca om, a fost în același timp unul dintre puținii antrenori progresiști și inovatori din acea vreme. Un admirator al fotbalului total al lui Rinus Michels, Dave Sexton a pierdut în ultima etapă titlul cu QPR în fața lui Liverpool în 1975-76. Vorbim de Liverpool-ul lui Paisley, cu Keegan și Toshack, care se pregătea să domine Europa timp de un deceniu.

Faza săptămânii: Julio Cesar fentându-l din glezna pe Rooney.

Echipa săptămânii: Myhill – Glen Johnson – Nastasic – Chico – Baines – Yacob – Gomez – Gera – Bale – Defoe – Ramirez.[/cleeng_content]