Premier League

• Cu două goluri venite după greşeli de arbitraj, Redknapp avea toate motivele să strige “Ho-ţii” în interviul de după meci. ‘arry însă a fost elegant, înţelegând că a fost vorba de centimetri în ambele faze, şi că de la 30 de metri distanţă, tuşierul n-avea nici o şansă:

• Golul lui Lampard mai ales a deschis rană mai veche a refuzului FIFA de a introduce tehnologia video. Dacă pentru faulturi şi offside-uri dezavantajul e că meciul ar trebui oprit o dată la 5 minute, pentru a stabili dacă mingea a trecut sau nu linia porţii cu toată suprafaţa e absurd să nu te ajuţi de camere. Sau de cipuri introduse în minge.

• Veţi fi văzut deja voleul lui Sandro, a proper belter, dar penalty-ul lui Baines poate v-a scăpat. Nu, nu e nici un lob, nici o fentă, dar dintotdeauna mi-au plăcut pentalty-urile bătute în felul ăsta.

• Dacă Odemwingie ar fi fost englez, presa din Insulă ar fi scris despre el doar de la superlativul relativ în sus. Nigerianul, care a costat-o pe WBA £2m, e deja la al 14-lea gol în campionat, de departe cel mai bun ROI dintre transferurile din vară.

• Man United a pierdut pe Emirates, şansele la titlu au scăzut, dar încă sunt copleşitor de mari. E drept că acum două luni, în tur, Chelsea era cu 15 puncte în spatele lui United, iar acum va avea şansa să o egaleze la puncte. Însă chiar dacă pierde, United mai are de jucat cu Blackburn şi Blackpool, două echipe aflate în cădere liberă. Dacă bat la 5-6 goluri cumulat, titlul e al lor.

• Arsenal fiind Arsenal, a bătut când nu mai conta. Wilshere, Ramsey, Arshavin şi mai ales Song au făcut un meci mare, dând tunarilor acea îndârjire care le-a lipsit de atâtea ori în acest sezon. Atipic pentru un meci important, Fergie a jucat doar cu patru mijlocaşi, deşi Rooney a fost mult retras. A încercat probabil o variantă pentru finala Ligii. Judecând după ce am văzut ieri, aş paria că va juca până la urmă cu 5 mijlocaşi pe Wembley. După finala de acum 2 ani a spus că ştie exact unde a greşit. Acum va avea şansa s-o demonstreze.

• Rest in peace, Sir Henry Cooper, omul care cu un năprasnic croşeu de stânga îl punea la podea pe Muhammad Ali acum aproape jumătate de secol.

Vă aştept gândurile, ranturile sau întrebările pe marginea etapei 35 in care avem asa: WBA – Villa, sambata de la 17:00 pe Digi Sport Plus, Chelsea – Spurs de la 19:30 pe Digi Sport si duminica Liverpool – Newcastle de la 14:00 si Arsenal – Man United de la 16:00, ambele pe Digi Sport. Fire away, lads!

• Arsenal şi-a continuat implozia anuală cu Bolton, pierzând un meci în care a avut mai multe şuturi şi o posesie covârşitoare (68%). Printre gooneri, sentimentul pregnant e unul de tristeţe:

Sadness that a game we should have won was let slip. Sadness that when we needed someone to be the hero nobody was there. Sadness that we were undone by basic defending. And sadness that what it tells us is that this team is just not good enough to win things.

• Despre tărie mentală sau absenţa ei am tot vorbit. La fel despre nevoia de experienţă şi nevoia de un lider croit după tiparul Tony Adams. Hai mai bine să vă spun câteva statistici, preluate de la Orbinho: Arsenal are cel mai mare procentaj din campionat de goluri primite din faze fixe (56%) şi cel mai mic de goluri înscrise din faze fixe (19%). Sunt pe locul secund ca procentaj de goluri primite cu capul (26%) şi au cele mai multe penalty-uri date împotriva lor (9). Iată şi cum au mers centrările sâmbătă:

• Sunt cifre care se reflectă prost asupra lui Wenger, dar înainte să aruncăm cu roşii în francez, hai să vă mai dau o statistică. Înainte de venirea lui Arsenal a terminat în primele 4 echipe din Anglia în 23 de sezoane din 92, cu el la cârmă în 14 din 14. Generaţia pentru care Arsenal a început cu Invincibilii lui Henry şi Vieira aşteaptă cupe pe bandă rulantă. Dar fapt e că putea să fie şi mai rău, mult mai rău. 7 ani fără un trofeu nu e cel mai rău lucru care se putea întâmpla.

• Ce sezon electrizant de debut a făcut Chicharito, care la nici 23 de ani va lua titlul în Anglia şi va juca o finală de Liga Campionilor. De la Van Nistelrooy, United n-a mai avut un poacher atât de diabolic.

• Am pus şi ieri un comentariu dar mi-e teamă că s-a pierdut în devălmăşia discuţiei despre Steaua – Dinamo. Îl reiau cu riscul de a plictisi. Spuneam că am apucat să văd United, filmul, şi că mi s-a părut emoţionant până în punctul în care mi s-a pus un serios nod în gât. Da, lui Busby i s-a dat un aer nepotrivit de gangster, dar e un neajuns minor al unui documentar altfel excelent. Cum zice şi Richard Williams în Guardianul de azi, “the team behind United did an effective job of demonstrating to those who were not around at the time how the Old Trafford club came to acquire a special place in the hierarchy of football”.

• Nu ştiu cum vi s-a părut vouă, dar golul lui Torres a fost unul din momentele sezonului pentru mine. M-aş fi aşteptat că fanii din SW6 să se fi acrit măcar un pic după un sezon nereuşit, pe care Torres n-a reuşit să-l mai salveze. Dar nici vorba! Bucuria ca de copil a spaniolului şi a colegilor care au tăbărât pe el şi reacţia fantastică a suporterilor, toate la un loc au creat un moment special care va fi ţinut minte;

Vă aştept gândurile, ranturile sau întrebările pe marginea etapei 34. Nu e ciudat cum deşi Arsenal şi Chelsea sunt la egalitate de puncte, Arsenal pare condamnată la locul 3 în timp ce pe Chelsea nu poţi s-o scoţi din calcul pentru titlu? În aproape oricare alt sezon 6 puncte de recuperate în 5 etape ar fi marea de băut, mai ales împotriva lui United, dar, cumva, dacă bat tot până la sfârşit, Chelsea au o şansă decentă.

Ce s-a mai întâmplat prin Insulă? Tevez ar cam vrea să plece de la City din cauza neînţelegerilor cu Mancini, Liverpool a semnat cu contract uimitor în valoare de £25m (dublu faţă de cât luau de la Adidas) cu Warrior Sports, o firmă americană de echipament. Gerard Houllier a fost spitalizat şi nu va mai sta pe bancă sezonul ăsta, dar din fericire nu va avea nevoie de operaţie.

Nu fac asta de obicei dar săptămâna asta cred că am un pont la pariuri: over la Blackpool cu Newcastle, cotă 1.67. Ultimele 5 meciuri de pe Bloomfield Road s-au terminat 3-1 deci ar merge chiar un over 3.5 care e mai suculent , cotă 2.60. Just a thought, să nu mă spurcaţi luni dacă nu iese!

Paşte Fericit la toată lumea!

• Deşi au echipament roşu, ai zice că United au fost deocheaţi de elogiile primite pentru mentalitatea de învingători. Nu doar că au pierdut, dar au pierdut ca fraierii, după o evoluţie colectivă plată şi fără vlagă. Meciul a trecut pe lângă ei, zvâcul lui United n-a mai venit, de parcă ar fi urmat un retur pe Old Trafford de care numai ei ştiau.

• Dacă Berbatov a fost evitat de Sir Alex Ferguson tot sezonul în meciurile care contau, sâmbătă am aflat de ce. Nonşalanţa bulgarului la finalizare l-a făcut să rateze două ocazii din care Chicharito ar fi dat trei goluri. Berba e un fotbalist-artist, are una din cele mai bune prime atingeri din fotbal, dar cumva, when push comes to shove, nu el e omul pe care să te bazezi că-ţi rezolvă meciul.

• Ca mai de fiecare dată sezonul ăsta, când United a pierdut mijlocul, a pierdut şi meciul. Nu e prima dată când „diavolii” au viaţă grea când sunt bruftuluiţi de jucători mai puternici şi mai agresivi. De asta nici nu le dau prea multe şanse în finala Ligii, chiar dacă va fi să-i aştepte Realul acolo.

• Pentru cei care încă se mai întreabă cum s-ar descurca unii jucători din Primera în Anglia, meciul de sâmbătă ar trebui să fie un indiciu. Yaya Toure, greoi cum îl ştim, şi David Silva, firav dar încăpăţânat, au fost cei mai buni oameni de pe teren, dictând ritmul jocului şi presand cu o agresivitate la care United n-a ştiu cum să răspundă.

• Deşi mă îndoiesc că o să avem o finală vintage, mă bucur pentru Manchester City şi Stoke, două echipe cu fani care au suferit mult până să ajungă aici. Interesant e că meciul din Cupă are loc cu doar trei zile înaintea celui din campionat. Dacă Stoke pierde finala, ar fi cuminte din partea lor să nu tragă prea tare nici în campionat. Dacă Man City prinde Liga Campionilor, Stoke ajunge şi ea în Europa.

• Bale e jucătorul anului în opinia colegilor săi, Jack Wilshere jucătorul tânăr al anului. Un premiu care îşi pierde prestigiul cu fiecare ediţie. Votul se face mult prea devreme, la tineri limita de vârstă e mult prea mare şi una peste alta, paşaportul pare să conteze mai mult decât ce faci pe teren: un galez şi un englez parcă dau mai bine decât un portughez şi un mexican.

• Arsenal a bifat un nou episod din implozia care tinde să devină tradiţie primăvara. Arseblog are dreptate:

There is something wrong with this Arsenal team. Very wrong.

Only this Arsenal team could be 2-0 up at home against Sp*rs and lose. Only this Arsenal team could be 4-0 up at half-time and ship four goals in the second half to draw the game. Only this Arsenal side could contrive to lose a cup final in the ludicrous way that we lost the Carling Cup. And only this Arsenal side could score the first goal of the game in the 98th minute and still not win.

• Kudos şi lui King Kenny care i-a spus lui Wenger ceea ce jumătate de Anglie a tot visat să-i spună. Greu de înţeles ce-i reproşa de fapt Wenger lui Dalgslish – nu e ca şi cum el a fost de vină pentru penalty. După cum remarca şi David Hytner în Guardian, Wenger, frustrat şi nervos, a ajuns să dea vina pe toată lumea, numai el şi pe jucătorii lui nu. Iar dacă nici asta nu mai merită un „Piss off!” atunci nu ştiu ce…

• Arsenal e la al treilea egal consecutiv pe Emirates, încă unul dintr-o lungă serie în care n-au fost suficient de buni. Dacă nu reuşeşti să desfaci nici măcar o apărare improvizată cum e cea cu care „cormoranii” au terminat meciul, cum te aştepţi să iei titlul? Dacă e să mă intebati pe mine, Arsenal nu va termina nici măcar pe 2 anul asta.