Chiar dacă e miercuri, toți suntem Monday-morning quarterbacks astăzi. Cei care n-au jucat devin mai buni decât cei care au jucat, şi dintr-o dată e atât de evident că unul sau altul n-aveau ce să caute în prima echipă.
Când punem la îndoială opţiunile lui Piţurcă, cred că e corect să separăm logica selecţiei de evoluţia unui anume jucător. Spre exmplu Raţ a făcut un meci prost aseară, dar experienţa lui şi nivelul la care a jucat în acest sezon nu dădeau de bănuit că va claca. E greu să-i faci o vină lui Piţurcă pe motiv că a început meciul cu Raţ.
Titularizarea altor jucători însă e mai greu de justificat, şi asta cred că e răspunderea selecţionerului:
[cleeng_content id=”575843184″ description=”Pentru a citi restul articolului, abonează-te cu doar 2 euro pe lună.” price=”0.29″ t=”article”]Pantilimon – nu ştiu cine îşi mai aduce aminte, dar actuala campanie de calificare am început-o în poartă cu Lobonţ. Tătărusanu a fost apoi folosit în toamnă cu Turcia şi Olanda, şi acum câteva zile în Ungaria. Dintr-o dată apare în poartă Pantilimon, care a jucat trei meciuri în acest sezon pentru Man City, greşind decisiv în două din ele.
Tamaş – titularul nostru pe postul de fundaş dreapta e un fundaş central care n-a jucat nici un minut în ultimele două luni pentru WBA. Cum am ajuns în situaţia asta? Chiar n-avem un fundaş dreapta care să joace titular la o echipă decentă? Ba-l avem pe Săpunaru, care nu vine la naţională tocmai din cauza lui Piţurcă.
O observaţie care cred că merită făcută e că până acum am început toate cele şase meciuri din preliminarii cu o altă linie de fundaşi.
Tănase – nu insist aici, e clar că nimic din ce-a făcut în ultima vreme nu justifică titularizarea lui la naţională. Însă una e să-i critici evoluţiile, şi alta să-l batjocoreşti cum face GSP-ul.
Grozav – recunosc că nu l-am văzut suficient ca să judec dacă îşi merită sau nu locul la naţională. Alternativele fiind Maxim, care n-are nici un meci că titular în acest an, şi Chipciu, care n-a impresioat cu Chelsea şi Ajax, nu ştiu dacă soluţia corectă pentru acest post era atât de evidentă acum o săptămână, pe cât pare acum, după două meciuri slabe ale lui Grozav.
Bogdan Stancu – alegerea lui Piţurcă cea mai greu de justificat. Nu din cauza meciului făcut în Ungaria. Dacă Piţurcă era convins că Stancu e cel mai bun atacant al nostru, atunci un singur meci prost n-avea cum să-i schimbe această părere. Întrebarea e ce l-o fi făcut să creadă că Stancu e o variantă mai bună decât Rusescu. Piţurcă spune că forma de la echipa de club, adică două goluri marcate în ultimele 13 partide.
Un gând şi despre primul gol de aseară, făcut posibil de o serie de erori defensive uluitoare. Rat preia greşit o pasă simplă şi pierde mingea într-o zonă periculoasă. În momentul ăsta Bourceanu e fix lângă Van der Vaart:
Bourceanu pleacă de lângă VdV și ajunge într-un no man’s land în care nu ajută cu nimic faza defensivă:
Van der Vaart trage la colţ, dar fără putere. Pantilimon nu reuşeşte să împingă suficient în picioare, fiind practic pe aceeaşi poziţie când mingea deja parcursese jumătate din drumul spre poartă:
Dacă sunteți curioși cum se antrenează portarii prin alte părți…[/cleeng_content]
Sursa foto: woodleywonderworks
