Premier League

Cronica etapei a noua din Premier League

By In Premier League
  • rămas cu sechele după “Procesul etapei”, când se discuta mai mult despre fante de lumină decât despre tactici, încerc să comentez cât mai rar arbitrajul. Câteodată însă, n-ai cum să ocolești greșeli care decid meciuri care decid campionate.

  • roșul lui Ivanovic a fost clar, nimic de zis. Al doilea galben luat de Torres e ceva mai controversat. Ce trebuie spus de la început e că arbitrul nu și-a dat seama că spaniolul are deja un galben. El a văzut simulare, a scos cartonașul imediat și abia după o secundă și-a dat seama că trebuie să-l scoată și pe cel roșu. Bineînțeles că asta e tot vina lui, dar dacă e o conspirație, atunci e una regizată mai bine decât filmele lui Mungiu.
  • despre fault în sine știm că a fost contact, dar și că Torres l-a amplificat într-un mod teatral. Nu e nicicum o decizie ușoară, de vreme ce a fost nevoie de câteva reluări bune ca să ne lămurim, dar tocmai din cauza asta Clattenburg n-avea voie să dea galben dacă nu era 100% sigur că a fost simulare. Golul lui Chicharito din offside a completat o prestație inacceptabilă din partea arbitrilor. Cum s-o zice în engleză la viciere de rezultat?


[cleeng_content id=”134089060″ description=”Pentru a citi restul articolului, abonează-te cu doar 2 euro pe lună.” price=”0.29″ t=”article”]

  • cu ce rămânem după tot balamucul asta? Cu o oră întreagă în care s-a jucat fotbal 11-la-11 și în care am învățat câteva lucruri despre ambele echipe. Cum ar fi că nici Chelsea și nici Man United nu mai știu să se apere.
  • Fergie a ascultat sfaturile duduii de 80 de ani și a abandonat temporar rombul de la mijloc, tocmai pentru a exploata spațiul din spatele fundașilor laterali ai lui Chelsea. Ivanovic și Cole au fost prinși în mod repetat prea avansați de viteza aripilor lui Manchester United. Primele două goluri au venit după centrări din zona lui Ashley Cole iar eliminarea lui Ivanovic după o demarcare a lui Ashley Young.
  • cea mai mare problemă a lui Chelsea, după cum a recunoscut și Di Matteo, e că deși sunt o echipă care explodează pe contra-atac, reorganizarea se face mult mai greoi. Michael Cox scria sâmbătă:

Their transitions from defence to attack are rapid, but their retreat into a defensive shape is often sluggish; in allowing his playmakers positional freedom, Di Matteo risks his side being caught on the break. Barcelona, say, ensure players are covering the width of the pitch, not merely to offer different angles of attack, but to retain a good shape to press immediately when the ball is lost. If Chelsea’s three attackers and Fernando Torres are all central, the flanks are ripe for opposition counterattacks.

  • un exemplu de cum sa nu bați un out din partida Aston Villa – Norwich:

  • nonșalanța lui Berbatov a fost de multe ori luată drept mi-se-rupism într-un campionat care prețuiește sudoarea mai mult decât talentul. Bulgarul nu face impresia unui jucător care pune osul. Ei bine, după ce și-a rupt o coastă în prima repriză cu Reading și se cam târâia pe teren, Berbatov a făcut infiltrații la pauză și a dus meciul până la capăt, marcând un gol cu câteva minute înainte de final.

  • Arsenal s-a chinuit rău cu QPR, având nevoie de 84 de minute ca să dea un gol din offside. QPR, lăsată în zece oameni de o reacție stupidă a lui Mbia, a avut două șanse mari de a egala în ultimele cinci minute. Fără să fie prea aventuros, Jack Wilshere a distribuit balonul simplu și eficient la revenirea la prima echipă. Când va fi în stare să ducă un meci întreg, Arsenal va câștiga înapoi calitatea care i-a lipsit la mijloc în ultimele 16 luni.
  • Luis Suarez a fost omul meciului cu Everton în toate felurile posibile. A început provocând un autogol pe care l-a sărbătorit plonjând în fața antrenorului lui Everton, care-l criticase pentru simulările frecvente. Câteva minute mai târziu a făcut 2-0 din centrarea perfectă a lui Gerrard.

  • pe finalul primei reprize i-a prins glezna lui Mirallas cu o intrare întârziată pentru care n-a văzut nici măcar galben. Mirallas n-a mai ieșit de la cabine după ce fusese cel mai bun om al lui Everton până atunci. Hotărât să nu scape nepedepsit, Suarez l-a călcat în a doua repriză pe Distin cu crampoanele pe călcâiul lui Ahile, un fault portocaliu pentru care a scăpat cu galben.
  • tocmai când părea că și-a făcut numărul, Suarez a marcat la ultima fază a meciului, tot după o centrare a lui Gerrard. Golul a fost anulat greșit de un asistent care a ridicat fanionul cu câteva secunde întârziere, de parcă n-ar fi vrut să trimită acasă dezamăgiți atâția oameni. Altă explicație decât cea a lui Gary Neville nu e: He panicked and bottled it.
  • având, ce-i drept, ghinionul să nu poată conta nici pe Glen Johnson și nici pe Kelly, Brendan Rodgers a cam căutat-o cu lumânarea. S-a apărat în fața echipei cu cel mai bun flanc stâng din campionat cu Wisdom și Sterling, care n-au nici 20 de meciuri la un loc alături de echipa mare.
  • Baines și Mirallas au brăzdat partea stângă, trecând pe lângă Wisdom ca doi motocicliști pe lângă un radar defect. Simțind pericolul, Rodgers a împrumutat o mutare din manualul lui Mancini, și a trecut la sistemul cu trei fundași. Wisdom a fost în continuare copleșit astfel că antrenorul a fost nevoit să improvizeze cu Henderson pe post de fundaș dreapta.

Golul săptămânii: Tevez vs Swansea.

Echipa săptămânii: Mignolet – Sagna – Ramis – Tomkins – Baines – Valencia – Arteta – Mata – Mirallas – Van Persie – Luis Suarez [/cleeng_content]
Sursa foto: ell brown.

Premier League – etapa a noua – discuție deschisă

By In Premier League

Sâmbătă de la 14:45, Aston Villa – Norwich într-un meci care mai pe final de sezon ar fi de șase puncte. Paul Lambert a părăsit-o pe Norwich pentru Villa crezând că face un pas înainte în carieră, dar judecând după ce am văzut până acum, ambele vor căuta să evite retrogradarea.

Apoi de la 17:00 Arsenal n-ar putea întâlni o echipă mai potrivită ca să iasă din coma fotbalistică de după preliminarii, QPR pierzând 10 din ultimele 11 deplasări. Wenger zice că e tentat să-l bage din primul minute pe Wilshere, care a adunat deja câteva meciuri bune pentru echipa a doua.

În ultimul meci al zilei, de la 19:30, Man City o primește pe Swansea și orice altceva decât trei puncte și un clean-sheet va pune și mai multă presiune asupra scaunului lui Mancini.

All good things come in pairs, așa că duminică avem două derbyuri. De la 15:30 Everton și Liverpool se întâlnesc în Merseyside derby. Everton e echipa mai înfiptă și mai legată în acest început de sezon, dar trupă lui Moyes tinde să aibă un complex de inferioritate în fața vecinilor. Everton a pierdut cinci din ultimele șapte întâlniri, și absența lui Pienaar s-ar putea să împotmolească un pic lucrurile în flancul stâng, de unde pleacă mai toate atacurile caramelelor.

Un pic mai târziu, meciul cel mare al zilei… Newcastle – West Brom. Glumesc, Chelsea – Man United începe la 18:00. Urăsc s-o spun, dar chiar e un meci de 1X2, care face foarte greu să-ți pui banii pe o echipă sau pe cealaltă. Impresia mea e că Chelsea e un pic flatată de victoriile din deplasare cu Arsenal, care la vremea aia părea mai bună decât e de fapt, și Spurs fără Bale și Dembele. Sunt buni, dar nu chiar atât de buni.

Vă aștept gândurile, ranturile și întrebările pe marginea etapei a noua. Have your say!

Sursa foto: Nigel Wilson.

Cronica etapei a opta din Premier League

By In Premier League
  • Tottenham nu mai pierduse un derby londonez pe White Hart Lane din 2007. Fără Dembele și Bale, a cărui missus a intrat în travaliu înaintea meciului, Spurs a semănat cu o mașină care merge în trei cilindri.
  • chiar și așa, bollockingul primit la pauză de la Villas-Boas a funcționat, astfel că Spurs a întors meciul în primul sfert de oră din a doua repriză prin golurile lui Gallas și Defoe. La cum se derula meciul, nu era greu de imaginat prima înfrângere a lui Chelsea.
  • intră în scenă Juan Mata. Spaniolul a rezolvat partida cu două goluri și un assist în ultima jumătate de oră. Pauza de două săptămâni pe care Di Matteo i-a dat la începutul lui septembrie pare acum o decizie cât se poate de inteligentă. De la revenire, Mata are cinci goluri și cinci pase decisive în tot atâtea partide începute că titular.


[cleeng_content id=”120529667″ description=”Pentru a citi restul articolului, abonează-te cu doar 2 euro pe lună.” price=”0.29″ t=”article”]

  • Man City a făcut ceea ce face o campioană, a luat toate punctele dintr-o deplasare dificilă, jucând în zece oameni o repriză și jumătate. A avut șansă, Lukaku ratând patru ocazii mari în ultimele zece minute ale partidei. Dubla lui Dzeko îl face pe bosniac cel mai eficient atacant din întreaga divizie, cu un gol marcat la fiecare 55 de minute.
  • dacă lui Dzeko îi intră tot, lui Suarez nu-i intră nimic. Dacă ar finaliza la fel bine pe cât se demarcă, uruguayanul ar fi atacantul perfect.

  • la nici 18 ani, Raheem Sterling a marcat primul său gol, răsplătind încrederea lui Brendan Rodgers. Cu Borini pe tușă până la sfârșitul anului, și cu Suarez din cale afară de ratangiu, așteptările vor fi tot mai mari pentru puștiul născut în Jamaica.
  • după ce la conferința de presă de vineri, Sir Alex Ferguson l-a criticat pe Jason Roberts pentru refuzul de la purta tricoul “Kick it Out” la încălzire, Rio Ferdinand a făcut același lucru, punându-și antrenorul într-o situație stânjenitoare. Ca un general care-și vede ordinul încălcat, Fergie a dat asigurări că Rio will be dealt with. Totuși, e dreptul lui să nu susțină o campanie despre care crede că nu a făcut suficient ca să combată rasismul din fotbal.
  • Arsenal a făcut un meci absolut deprimant, genul de meci după care începi să te întrebi ce rost mai are să te uiți la fotbal. N-a fost doar o zi proastă, ci 90 de minute în care Arsenal n-a creat nimic, n-a încercat nimic, nu s-a bătut pentru mingi. După începutul bun de sezon, pe tunari îi urmăresc vechile năravuri: gafele de portar, suficiența, posesia de dragul posesiei.
  • fără Fellaini, Everton n-a avut destui mușchi ca să controleze mijlocul cum a făcut-o până acum. Pienaar a luat roșu, astfel că subțirimea lotului lui Moyes s-ar putea să se simtă etapa viitoare împotriva lui Liverpool. Everton are un prim XI de Liga Campionilor, dar o bancă de rezerve de Championship.

Echipa săptămânii: Howard – Baird – Jagielka – Coloccini – Riise – Nolan – Hazard – Mata – Sterling – Michu – Dzeko.

Golul săptămânii: Emmerson Boyce vs Swansea.

[/cleeng_content]

Sursa foto: Ben Sutherland.

Premier League – etapa a opta – discuție deschisă

By In Premier League

După două săptămâni de plictiseală preliminarii, fotbalul din Anglia revine cu etapa a opta.

Sâmbătă după-amiază de la 14:45 avem Spurs – Chelsea. Villas-Boas insistă că n-are nimic de demonstrat fostului său club, dar parcă simt că undeva în inima lui își spune precum Keegan: I would love it if we beat them. Terry n-a mai făcut apel și suspendarea de patru etape se aplică începând de mâine. Di Matteo a refuzat să comenteze când a fost întrebat ieri dacă va rămâne căpitan după revenire.

Apoi de la 17:00 Manchester United – Stoke. Vineri s-au făcut zece ani de la debutul electrizant al lui Rooney cu Arsenal, când devenea cel mai tânăr marcator din istoria Premier League. Rooney a ajuns fără îndoială un jucător world class, dar e un cearcăn de îndoială asupra felului în care și-a folosit talentul. Undeva pe drum, explozia pe care o avea în acel prim sezon la Everton s-a pierdut.

Duminică de la 15:30, una bucată Tyne-Wear derby. Opta zice că Sunderland e echipa care a tras cel mai puțin la poartă din primele cinci campionate din Europa. I-a tot scos Steven Fletcher care a marcat aproape la fiecare șut pe poartă, dar mai devreme sau mai târziu vor fi found out.

De la 18:00 QPR o găzduiește pe Everton, și nu văd ce i-ar putea opri pe băieții lui Moyes să ia toate punctele. QPR au fost all over the place până acum, Park fiind singurul jucător care a început toate meciurile în acest sezon.

Meciurile de sâmbătă sunt pe Digi Sport 2, cele de duminică pe DS 3. Weekend fain la toată lumea!

Sursa foto: nicobobinus.

Experimentul Duncan Jenkins

By In Premier League

Ce urmează e povestea bizară și un pic întunecată a unei farse luate prea în serios. De parcă n-ar fi avut suficiente belele, Liverpool e de câteva zile în mijlocul unui accident de imagine care-l are la volan tocmai pe directorul de comunicații al clubului.

Acum un an, un copywriter englez, suporter de-o viață al lui Liverpool, a creat pe Twitter un personaj parodic: Duncan Jenkins. Duncan era, chipurile, un jurnalist sportiv în devenire, care avea câteva “cârtițe” în lumea fotbalului, dar mai ales în vestiarul lui Liverpool. Omul era atât de agramat și caraghios încât e greu de imaginat cum ar fi putut cineva să pună botul.

[cleeng_content id=”223182155″ description=”Pentru a citi restul articolului, abonează-te cu doar 2 euro pe lună.” price=”0.29″ t=”article”]Duncan a devenit tot mai cunoscut nimerind perfect primul XI al lui Liverpool cu câteva ore înaintea meciului. Informația era luată de pe un forum, de la cineva care pesemne chiar avea o sursă. În orice caz, asta i-a dat credibilitate și câteva zeci de mii de followeri pe Twitter.

În vară, Duncan a mers mai departe și a muls cât a putut tot întregul circ al zvonurilor legate de transfeuri. Folosind informațiile din presă, a nimerit câteva dintre transferurile lui Liverpool, printre care Joe Allen, Sahin și Borini. Cu altele, precum Villas-Boaș, Sigurdsson, sau Gaston Ramirez, a dat-o în bară.

În ciuda pamfletelor de pe goal.com, a pocirii numelor fotbaliștilor pe care îi dădea transferați și a faptului că se prezenta drept perspiring journalist, unii au fost atât de naivi încât s-au lăsat păcăliți. Printre ei, directorul de comunicații al lui Liverpool, Jen Chang, care s-a întâlnit la o cafea cu copywriterul care l-a creat pe Duncan Jenkins.

Astea sunt faptele, de aici încolo e varianta copywriterului despre ce a discutat în întâlnirea cu Chang, care a refuzat să comenteze. El nu are înregistrarea discuției, nu poate demonstra că spune adevărul, dar nici n-are nici un motiv să mintă și să arunce cu noroi în clubul cu care ține de-o viață.

Omul spune că i-a explicat directorului de comunicații că totul a fost o farsă, dar Chang nu l-a crezut. Chang, care pusese detectivi particulari pe urmele lui, l-a amenințat că va fi interzis pe viață pe Anfield, că afacerea tatălui lui va avea probleme și că viața îi va deveni un calvar, dacă nu recunoaște oficial că totul a fost o farsă:

You know how crazy football fans are. You’ll have dog shit coming through your letterbox, you’ll have to take your Facebook page down, you might even have to move house.

Nimic din toate astea nu s-a întâmplat. Copywriterul n-a cedat amenințărilor dar nici n-a continuat să posteze pe Twitter până acum câteva zile când l-a dat în vileag pe Chang.

Toată povestea e foarte ciudată. Nu înțeleg de ce și-ar pierde cineva vremea ca să creeze un cont-parodie pe Twitter care nici măcar nu e amuzant. Mă rog, unii spun că e, alții că a fost un experiment genial care a expus superficialitatea Twitterului ca mediu de comunicare.

Dar mai ales, nu înțeleg cum directorul de comunicații al lui Liverpool se lasă fraierit de o glumă proastă și ajunge să amenințe un suporter al clubului ca un gangster de doi lei.

Mai că-mi vine să-i dau dreptate lui Barney Ronay care scrie în ultimul număr din Blizzard:

Of course, it is very easy to take all this far too seriously. Twitter is in the end just so much chaff, the most evolved expression yet devised of the basic human need to gossip, moan and generally bullshit.

[/cleeng_content]

Sursa foto: shawncampbell.